CHIRURGIE

Tratamentul chirurgical al şunturilor portosistemice: un caz clinic

Surgical treatment of extrahepatic portosystemic shunts: a clinical case

Data publicării: 18 Decembrie 2018
Editorial Group: MEDICHUB MEDIA
10.26416/PV.33.4.2018.2106

Abstract

The surgical treatment of extrahepatic portosystemic shunts is performed to restore the portal blood flow into the liver and to attain normal liver function. Cello­phane banding is an effective method which slowly determines the occlusion of portosystemic shunts.

Keywords
surgical treatmentcellophaneportosystemic shunt

Rezumat

Tratamentul chirurgical al şunturilor portosistemice extra­he­pa­tice se efectuează pentru a restabili fluxul sangvin portal la nivelul ficatului şi pentru a obţine o funcţie hepatică normală. Utilizarea benzii de celofan este o metodă eficientă, care de­ter­mină în timp ocluzia şunturilor portosistemice.
Cuvinte Cheie
tratament chirurgicalcelofanşunt portosistemic

Şunturile portosistemice sunt vase anormale ce permit sângelui portal să ajungă în circulaţia sistemică, fără a traversa ficatul în prealabil. Acestea pot fi de natură extrahepatică, când anomaliile vasculare se află în afara ficatului, sau intrahepatice, când se află în interiorul parenchimului hepatic. Când sângele portal nu traversează ficatul, multe substanţe care în mod normal ar fi metabolizate sau excretate de către ficat ajung în circulaţia sistemică. De asemenea, prin imposibilitatea ajungerii la nivelul ficatului a unor substanţe hepatotropice de la nivelul pancreasului şi intestinelor, rezultă o atrofie hepatică. Ca un rezultat al insuficienţei hepatice care se instalează din această cauză, funcţia sistemului nervos central este alterată, manifestându-se clinic printr-o encefalopatie hepatică.

O femelă Bichon, în vârstă de 5 luni, s-a prezentat cu semne clinice de vomă şi apatie. Câinele prezenta o talie mai mică în comparaţie cu cea corespunzătoare rasei şi o greutate sub limita optimă. În urma anamnezei, s-a evidenţiat faptul că semnele de apatie şi depresie erau mult mai accentuate postprandial. Un examen biochimic şi hematologic al sângelui a fost realizat, constatându-se o modificare a următorilor parametri: ureea=2 mmol/L (3,6-10,4), fosfataza alcalină=195 UI/L (0-140), ALT (alaninaminotransferaza)=382 UI/L (10-120), AST (aspartataminotransferaza)=142 UI/L (10-40).

S-a suspicionat posibilitatea existenţei unui şunt portosistemic, solicitându-se astfel examene suplimentare. A fost determinat amoniacul sangvin, al cărui rezultat de 334 µmol/L depăşea limita maximă (99 µmol/L). Pentru confirmarea  existenţei unei anomalii vasculare extrahepatice, s-au realizat o ecografie abdominală şi un examen CT (computer tomograf).
 

Figura 1. Şuntul portosistemic extrahepatic detectat prin examen ecografic
Figura 1. Şuntul portosistemic extrahepatic detectat prin examen ecografic

Atât la examenul ecografic (figura 1), cât şi la examenul CT (figura 2), s-a pus în evidenţă comunicarea vasculară anormală între vena portă şi vena cavă caudală.
 

Figura 2. Şuntul portosistemic extrahepatic detectat prin examenul CT (prin bunăvoinţa clinicii 4Vet)
Figura 2. Şuntul portosistemic extrahepatic detectat prin examenul CT (prin bunăvoinţa clinicii 4Vet)

După ce pacientului i s-a instituit un tratament de susţinere ce a inclus fluidoterapie, antibioterapie şi o dietă alimentară în care principala sursă de calorii o reprezentau carbohidraţii, acesta a fost programat pentru intervenţia chirurgicală de remediere a şuntului portosistemic.

S-a realizat anestezia pacientului şi, fiind aşezat în decubit dorsal, s-a efectuat o laparatomie retroxifoidiană ventromediană. Urmărind anatomia vaselor portă şi cavă caudală, s-a decelat locul unde exista legătura anormală a acestora. Pentru remedierea şuntului, s-a optat pentru varianta aplicării unei benzi de celofan la nivel vasului anormal, bandă care, prin hidratare progresivă, va determina în timp ocluzia vasului (figura 3).
 

Figura 3. Aplicarea benzii de celofan la nivelul şuntului portosistemic
Figura 3. Aplicarea benzii de celofan la nivelul şuntului portosistemic

Continuarea unei diete sărace în proteine a fost recomandată după intervenţia chirurgicală până la închiderea vasului şi regenerarea parenchimului hepatic. Pacientul a fost reevaluat la o săptămână după operaţie, acesta prezentând semne vizibile de îmbunătăţire a stării generale.  

 

Conflict of interests: The authors declare no conflict of interests.

Bibliografie


  1. Kummeling A. Surgical attenuation of congenital portosystemic shunts in dogs. Techniques, complications and prognosis. Utrecht University, 2009.
  2. Tobias KM. Portosystemic shunts. Current veterinary therapy, 14th edition. 2009; St Louis (MO): Saunders Elsevier, 581-6.
  3. Vermote K et al. Surgical management of congenital extrahepatic portosystemic shunts in dogs and cats. Vlaams Diergeneeskundig Tijdschrift. 2007; 76(6): 401-409.
Articole din ediția curentă

CITOLOGIE

Urina – aspect citologic şi noţiuni de microbiologie

Georgiana Dumitru, Diana-Gabriela Soare, Teodoru Soare
Analizele urinare de rutină sunt reprezentate în principal de metode rapide, cu costuri reduse, ce pot fi efectuate în orice clinică sau cabinet veterinar. Rezultatele sunt utile în situaţii variabile, nelimitându-se doa...
ANIMALE EXOTICE

Pseudomonozele psitacinelor

Laurențiu Tudor
Ordinul Psittaciformes încadrează taxonomic familiile: Loriinae (papagali Lori sau falşii peruşi), Cacatuidae (pa­pa­ga­lii cu creastă şi peruşii nimfă) şi Psittacidae (papagali şi peruşi ade­vă­raţi). Dorinţa tot mai mare de a ob­ţi­ne exemplare cu penaj şi în special cu o cromatică spec­ta­cu­­loa­să a înse...
BOLI INFECŢIOASE

Infecţii cu Borrelia burgdorferi sensu lato

Stelian Bărăităreanu
Borrelia burgdorferi sensu lato este un complex de spirochete recunoscute ca agenţi etiologici ai bolii Lyme sau boreliozei Lyme, boală infecţioasă comună mai multor specii de animale domestice şi sălbatice, inclusiv omului, care se poate manifesta prin dermatită, artrită, meningoencefalită şi tulburări gener...
Articole din edițiile anterioare

CHIRURGIE

Laparoscopia: provocare pentru chirurgi, beneficiu pentru pacienţi

Cătălin Micşa, Andrei Tănăse
Laparoscopia este denumită în mod obişnuit chirurgia minim invazivă. Tehnicile operaţionale bazate pe laparoscopie au fost aplicate pe scară largă la om şi, recent, şi în medicina veterinară, cu o aplicaţie mai largă. Laparoscopia este o tehnică chirurgicală minim invazivă pentru vizualizarea diferitelor orga...
GYNECOLOGY

Calitatea vieţii la pacientele cu endometrioză şi rezecţie colorectală laparoscopică

Cătălin Bogdan Coroleucă, Raluca Mădălina Munteanu, A. Ihciman, L. Răpeanu, C. Coroleucă, A. Manu, Alexandra Bauşic, Elvira Brătilă, Radu Vlădăreanu
Obiectiv. Scopul acestei lucrări este de a evalua eficacitatea rezecţiei colorectale laparoscopice în cazurile de endometrioză pro...
REPRODUCŢIE ŞI SELECŢIE GENTICĂ

Beneficii şi riscuri ale sterilizării chirurgicale prepubertare la canide

Alexandru Diaconescu
Vârsta optimă pentru sterilizarea chirurgicală a canidelor a fost şi rămâne un subiect de polemică între diferiţi autori. ...