Sumar
EDITORIAL
• În portofoliul profesional al medicului veterinar practician, o specialitate distinctă este cea alocată asigurării sănătăţii animalelor de interes economic (de fermă/de rentă), cu capacităţi, disponibilităţi şi limite distincte. În categoria animalelor de rentă, cele de producţie de maximă actualitate sunt: rumegătoare mari (bovine, bubaline), rumegătoare mici (ovine, caprine), suine, iepuri, peşti, păsări (pui de carne, găini, curcani, raţe, gâşte etc.).
• În portofoliul profesional al medicului veterinar practician, o specialitate distinctă este cea alocată asigurării sănătăţii animalelor de interes economic (de fermă/de rentă), cu capacităţi, disponibilităţi şi limite distincte. În categoria animalelor de rentă, cele de producţie de maximă actualitate sunt: rumegătoare mari (bovine, bubaline), rumegătoare mici (ovine, caprine), suine, iepuri, peşti, păsări (pui de carne, găini, curcani, raţe, gâşte etc.).
Dermatitele de fotosensibilizare la animale
• Dermatitele de fotosensibilizare sunt reacţii inflamatorii cutanate, care apar în urma potenţării efectului radiaţiilor ultraviolete de către unele substanţe depozitate în piele, denumite substanţe fotodinamice, fototoxice sau fotosensibilizante.
• Dermatitele de fotosensibilizare sunt reacţii inflamatorii cutanate, care apar în urma potenţării efectului radiaţiilor ultraviolete de către unele substanţe depozitate în piele, denumite substanţe fotodinamice, fototoxice sau fotosensibilizante.
Rahitismul la purcei şi viţei
• Rahitismul este o osteopatie chimiodistrofică, hiperplazică a animalelor tinere, determinată de tulburarea metabolismului fosfocalcic, caracterizată prin lipsa de mineralizare şi deformarea oaselor, cu persistenţa cartilajului de conjugare şi îngroşarea epifizelor.
• Rahitismul este o osteopatie chimiodistrofică, hiperplazică a animalelor tinere, determinată de tulburarea metabolismului fosfocalcic, caracterizată prin lipsa de mineralizare şi deformarea oaselor, cu persistenţa cartilajului de conjugare şi îngroşarea epifizelor.
Hipoglicemia la purcei („boala purceilor sugari”)
• Hipoglicemia purceilor nou-născuţi (hypoglycaemia porcellorum/baby pig disease) este o boală care apare cel mai frecvent în primele 36-48 de ore după naştere şi este determinată şi caracterizată printr-o scădere bruscă a glicemiei (glucozei din sânge) şi prin alterări severe ale stării generale şi de multe ori ducând la exitus.
• Hipoglicemia purceilor nou-născuţi (hypoglycaemia porcellorum/baby pig disease) este o boală care apare cel mai frecvent în primele 36-48 de ore după naştere şi este determinată şi caracterizată printr-o scădere bruscă a glicemiei (glucozei din sânge) şi prin alterări severe ale stării generale şi de multe ori ducând la exitus.
Hemangiom cavernos splenic la câine
• Splina este unul dintre principalele organe reticuloendoteliale ale organismului, reprezentând astfel un loc important pentru dezvoltarea atât a tumorilor primare, cât şi a celor metastatice.
• Splina este unul dintre principalele organe reticuloendoteliale ale organismului, reprezentând astfel un loc important pentru dezvoltarea atât a tumorilor primare, cât şi a celor metastatice.
Aspecte imagistice ale timpanocheratomului la câine
• Timpanocheratomul este o afecţiune otică ce constă în formarea unui chist epidermoid în urechea medie. În literatura de specialitate, prezenţa acestei afecţiuni este cunoscută frecvent sub denumirea de colesteatom, încă din 1838 (Müller, 1838, citat de Banco et al., 2014), deşi nu este considerată o formaţiune tumorală.
• Timpanocheratomul este o afecţiune otică ce constă în formarea unui chist epidermoid în urechea medie. În literatura de specialitate, prezenţa acestei afecţiuni este cunoscută frecvent sub denumirea de colesteatom, încă din 1838 (Müller, 1838, citat de Banco et al., 2014), deşi nu este considerată o formaţiune tumorală.
Managementul terapeutic în insuficienţa renală cronică din PKD
• Managementul terapeutic în insuficienţa renală cronică, determinată de boala polichistică renală (PKD), este adaptat în dinamică în funcţie de tipul evolutiv al afecţiunii şi de progresia chisturilor.
• Managementul terapeutic în insuficienţa renală cronică, determinată de boala polichistică renală (PKD), este adaptat în dinamică în funcţie de tipul evolutiv al afecţiunii şi de progresia chisturilor.
Indicaţiile şi complicaţiile dializei peritoneale la animalele de companie
• În medicina veterinară, dializa peritoneală poate constitui un tratament realizat la domiciliu pentru pacienţii cu boli renale aflate în stadiu terminal, un tratament care se bazează pe propria membrană peritoneală a pacientului şi care acţionează ca membrană de dializă.
• În medicina veterinară, dializa peritoneală poate constitui un tratament realizat la domiciliu pentru pacienţii cu boli renale aflate în stadiu terminal, un tratament care se bazează pe propria membrană peritoneală a pacientului şi care acţionează ca membrană de dializă.
Cercetări privind protocoalele de dializă peritoneală la felinele cu afectare renală în diferite stadii
• Dializa peritoneală este considerată metodă de substituţie a funcţiei renale în medicina veterinară, cu rolul de suplinire continuă a funcţiei renale prin care se realizează o reechilibrare hidroelectrolitică şi acido-bazică a pacientului felin cu afectare renală, în lipsa îndeplinirii funcţiilor endocrine şi metabolice ale rinichiului.
• Dializa peritoneală este considerată metodă de substituţie a funcţiei renale în medicina veterinară, cu rolul de suplinire continuă a funcţiei renale prin care se realizează o reechilibrare hidroelectrolitică şi acido-bazică a pacientului felin cu afectare renală, în lipsa îndeplinirii funcţiilor endocrine şi metabolice ale rinichiului.
Hipotiroidismul la câine – prevalenţă, factori de risc şi implicaţii neurologice
• Hipotiroidismul reprezintă o endocrinopatie determinată de producţia insuficientă a hormonilor tiroidieni activi, respectiv triiodotironina (T3) şi tiroxina (T4).
• Hipotiroidismul reprezintă o endocrinopatie determinată de producţia insuficientă a hormonilor tiroidieni activi, respectiv triiodotironina (T3) şi tiroxina (T4).
Orientări clinice în patologia unor specii de şopârle de companie
• Întreţinerea în captivitate a unor specii atât de diferite a însemnat implicit dezvoltarea de terarii sau acvaterarii care să ofere condiţii cât mai apropiate celor din mediul natural, precum şi dezvoltarea de sisteme de hrănire adecvate. Cunoştinţele despre ecobiologia atâtor specii nu au fost atât de ample şi chiar şi în prezent sunt specii despre care se cunosc destul de puţine elemente de fiziologie, necesităţi de microclimat şi hrănire sau condiţii de reproducere. Şopârlele de companie prezintă un viu interes din partea colecţionarilor, a proprietarilor îndrăgostiţi de reptile în general şi chiar din partea unor persoane care devin brusc pasionate de aceste specii inedite de animale.
• Întreţinerea în captivitate a unor specii atât de diferite a însemnat implicit dezvoltarea de terarii sau acvaterarii care să ofere condiţii cât mai apropiate celor din mediul natural, precum şi dezvoltarea de sisteme de hrănire adecvate. Cunoştinţele despre ecobiologia atâtor specii nu au fost atât de ample şi chiar şi în prezent sunt specii despre care se cunosc destul de puţine elemente de fiziologie, necesităţi de microclimat şi hrănire sau condiţii de reproducere. Şopârlele de companie prezintă un viu interes din partea colecţionarilor, a proprietarilor îndrăgostiţi de reptile în general şi chiar din partea unor persoane care devin brusc pasionate de aceste specii inedite de animale.
Repere anatomice – referinţă pentru ochii artificiali folosiţi în taxidermie la specii de păsări de interes cinegetic din România
• Păsările sunt vertebrate la care simţul dominant este vederea. Pentru că sunt într-o continuă mişcare, mai ales în timpul zborului, păsările au nevoie de o vedere foarte bună şi foarte precisă.
• Păsările sunt vertebrate la care simţul dominant este vederea. Pentru că sunt într-o continuă mişcare, mai ales în timpul zborului, păsările au nevoie de o vedere foarte bună şi foarte precisă.
Dermatitele de fotosensibilizare la animale
Dermatitele de fotosensibilizare la animale
Prof. dr. Gheorghe Solcan, Alina Anton
Dermatitele de fotosensibilizare sunt reacţii inflamatorii cutanate, care apar în urma potenţării efectului radiaţiilor ultraviolete de către unele...
23 martie 2023
Despre Practica Veterinara.ro
ISSN 2069-1548
e-ISSN 2502-0366
ISSN-L 2069-1548
Din anul 2015 indexata in EBSCO Academic Search & One Belt, One Road Reference Source.
Crossref-DOI: 10.26416/PV
Revista „Practica Veterinară.ro” este acreditată de Colegiul Medicilor Veterinari din România cu 15 credite EMC, conform adresei de acreditare nr. 3223/04.11.2021.
Revista Practica Veterinară.ro este publicată în limba română.
Beneficiile membrilor
Dedicat perfecţionării continue
Ai acces la conţinut de specialitate și primești credite EMC.
Informat în timp real
Afli în timp util cele mai relevante știri și descoperiri medicale.
Reţea extinsă, un singur centru
Găsești răspunsurile și conexiunile de care ai nevoie.
Ediţii curente
Ediţii anterioare
- Editia 38 (4)/2022
- Editia 37 (3)/2022
- Editia 36 (2)/2022
- Editia 35 (1)/2022
- Editia 34 (1)/2021
- Editia 33 (4)/2018
- Editia 32 (3)/2018
- Editia 31 (2)/2018
- Editia 30 (1)/2018
- Editia 29 (4)/2017
- Editia 28 (3)/2017
- Editia 27 (2)/2017
- Editia 26 (1)/2017
- Editia 4/2016
- Editia 3/2016
- Editia 2/2016
- Editia 1/2016
- Editia 4/2015
- Editia 3/2015
- Editia 2/2015
- Editia 1/2015
EDITORIAL BOARD
- COORDONATOR Prof. Univ. Dr. Mario Darius CODREANU
- REDACTOR ŞEF Dr. Valerica CONSTANTINESCU
- REDACTOR ŞEF ADJUNCT Dr. Alexandra Mihaela CRISTIAN
- COMITET EDITORIAL Prof. Univ. Dr. Dumitru MILITARU Prof. Univ. Dr. Gheorghe SOLCAN Prof. Univ. Dr. Romeo CRISTINA Prof. Univ. Dr. Stelian BĂRĂITĂREANU Prof. Univ. Dr. Dan DRUGOCIU Prof. Univ. Dr. Mircea MIRCEAN Prof. Univ. Dr. Iancu MORAR Prof. Univ. Dr. Viorica MIRCEAN Conf. Univ. Dr. Viorel ANDRONIE Conf. Univ. Dr. Iuliana IONAŞCU Conf. Univ. Dr. Andrei TIMEN Conf. Univ. Dr. Laurenţiu TUDOR Conf. Univ. Dr. Alexandru DIACONESCU Conf. Univ. Dr. Laurenţiu TUDOR Conf. Univ. Dr. Teodoru SOARE Conf. univ. dr. Niculae TUDOR Conf. Univ. Dr. Ruxandra COSTEA Şef Lucr. Dr. Dan CRÎNGANU Dr. Cristian DANA (DVM, PhD) Dr. Călin ŞERDEAN (DVM) Dr. Mihai TURCITU (DVM, PhD)