OPINION

Medicii, coronavirusul şi burnoutul

Ovidiu Alexinschi

25 Iunie 2020

Din primele zile ale lui martie, un virus bântuie nu doar prin aer, ci şi prin gândurile şi preocupările corpului nostru medical. De peste 100 de zile, în fiecare dimineaţă, lucrătorul medical român – fie el medic, asistent sau infirmier – se trezeşte sub spectrul unei ameninţări copleşitoare prin persistenţă, o apăsare continuă, invizibilă, agasantă.

Incertitudinea, nesiguranţa, lipsa unei perspective clare, a unui final fericit, sunt elementele constitutive ale tabloului întunecat social şi medical. Pentru că a trecut 15 mai, cu „relaxarea”, care a fost interpretată ca un punct terminus al problemei. Gata cu coronavirusul. După 15 mai ne‑am relaxat, adică am scăpat. Gata cu izolarea, gata cu distanţarea, gata cu prostiile despre virusuri ucigaşe, gata cu interdicţiile de a-ţi pupa părinţii şi bunicii, adio „măsurilor staliniste” de restrângere a grupurilor şi de limitare a mişcării.

Şi ne-am relaxat.

O, Doamne! Şi încă cum ne-am relaxat!

Îmbrăţişări, pupături, grupuri, terase pline, mare, munte… libertate.

Dar parşivul virus, „creaţie” diabolică a laboratoarelor genetice chinezo-fantezisto-conspiraţioniste, nu a dormit şi nici nu s-a relaxat.

Şi pare că varianta românească de pandemie, faza pe „relaxare”, nu seamănă nici cu modelul suedez, dar nici cu cel sud-coreean. Şi acum, când vestul Europei are sub 100 cazuri pe zi (raportate la un număr uriaş de teste), România sare de 300 de cazuri confirmate, ca în plină stare de urgenţă.

Iar pentru medici, luminiţa de la capătul tunelului dezinfectant s-a cam stins. Pentru că, „forjaţi” zi de zi, oră de oră, minut de minut, medicii şi asistenţii medicali, care au făcut şi fac de mai bine de trei luni eforturi supraomeneşti – gărzi, ture, filtre epidemiologice, izolatoare, zone-tampon –, sunt epuizaţi.

Fizic, dar mai ales psihic. În limbaj academic medical, i se spune burnout. Ca şi cum mai interesează pe cineva terminologia.

Ce paradox! Obosiţi în relaxarea generală.

Şi, astfel, vara, aerul vacanţei, cu briza mării, par că nu pătrund prin combinezoanele, vizierele şi măştile FFP3.  

 

Iaşi, 23 iunie 2020

 

Articole din ediția curentă

SKEPSYS

Terapia dialectic‑comportamentală

Dana-Cristina Herţa
Durerea este o experienţă universală umană, biologică, psihologică şi socială, pe care nu putem să o anticipăm sau să o evităm. ...
PSYCHOTHERAPY – NARRATIVES ABOUT MECHANISM OF CHANGE

Străini intimi – episoade cu tatăl meu

Vincenzo Di Nicola
În acest material memorialistic, narat în patru episoade, autorul, pedopsihiatru şi psihoterapeut de familie italian care trăieşte în Canada, revizitează episoadele de întâlnire cu tatăl său, de la prima întâlnire până la decesul acestuia din urmă. Primul episod rememorează prima întâlnire a autorului, deja a...
PSIHIATRY&ART&CULTURE

Sinopsis cultural al psihiatriei româneşti (II)

Doina Cozman
Când, în toamna lui 2014, la puţin timp după încheierea Conferinţei Naţionale de Psihiatrie, am aflat că Florin Tudose încetase brusc din viaţă în urma unui atac de cord, noi, colegii lui de breaslă, am simţit că ne dispăruse vocea care ne reprezenta în faţa societăţii....
Articole din edițiile anterioare

ORIGINAL ARTICLE

Artificial intelligence in neurosciences and mental health

Ovidiu Alexinschi, Andrei Siriţeanu
Utilizarea inteligenţei artificiale (IA) în psihiatrie a crescut dramatic în ultimii ani. Unii experţi consideră că ar putea fi cea mai disruptivă tehnologie, comparând-o cu inventarea electricităţii sau a internetului. ...
REVIEW

Psychedelic substances – a new therapeutic option for mental disorders?

Alexandra Boloș, Cristina Nedelcu, Ovidiu Alexinschi
În ultimii ani, substanţele psihedelice au revenit în atenţia cercetătorilor, avându-se în vedere posibilitatea ca acestea să reprezinte noi opţiuni terapeutice utilizate în tratamentul diferitelor tulburări psihice. Cu ...
REVIEW

Canabinoidele şi provocările generate de derivaţii lor semisintetici

Ovidiu Alexinschi, Andrei Siriţeanu, Alexandra Boloș
Dintre toate substanţele psihoactive ilicite, canabisul este cel mai consumat drog (4% din populaţie la nivel mondial, anual). În ultimii ani a apărut un nou capitol dedicat canabinoidelor semisintetice, ca răspuns la re...