Analiza metodologiei cercetării utilizate în literatura din domeniul nutriţiei

Introducere

Nutriţia este fără îndoială un fenomen complex al societăţii în care trăim, cu valenţe economice, sociale, culturale şi, nu în ultimul rând, medicale. Alimentaţia de zi cu zi a fost dintotdeauna un indicator al calităţii vieţii. Fie că vorbim de cantitate, de calitate, de diversitate, de compoziţie, de mod de preparare, din cele mai vechi timpuri au existat observaţii şi opinii care au creat o sumă de percepţii mai mult sau mai puţin justificate despre impactul lor asupra sănătăţii.

La nivelul societăţii există o mulţime de mituri şi concepţii despre alimentaţie care sunt bazate pe experienţa trecutului, dar, mai recent, şi pe informaţii false propagate în scopuri comerciale, cu rolul de a susţine interesele unor producători de alimente sau de ingrediente. Cel puţin din aceste motive, o cercetare riguroasă care să separe mitul şi dezinformarea de realitate este imperativă pentru specialiştii în nutriţie responsabili şi pentru sănătatea populaţiei în general.

Prin investigaţii ştiinţifice continue în domeniul nutriţiei, putem avansa în înţelegerea mecanismelor prin care nutrienţii interacţionează cu organismul nostru, având un impact asupra stării noastre de sănătate pe termen lung⁽¹⁾.

Chiar dacă rolul nutriţiei în problemele de sănătate nu este complet elucidat, cercetările epidemiologice şi de laborator furnizează perspective esenţiale care pot ghida oamenii în luarea deciziilor alimentare pentru a îmbunătăţi şansele de a atinge sau de a menţine starea de sănătate⁽²⁾.

Problema cercetării în domeniul nutriţiei este extrem de complexă, datorită nevoii de a analiza impactul pe termen lung al unui număr imens de combinaţii alimentare posibile, la care se adaugă o varietate de elemente de context medical, de context climatic şi de stil de viaţă, ca să enumerăm doar câteva categorii de factori.

Contextul cercetării este complicat de o multitudine de presiuni şi interese economice şi culturale care fac ca mediul informaţional în care se desfăşoară cercetările să fie profund viciat.

S-a constatat o creştere a conştientizării asupra complexităţii problemei globale a sănătăţii, cu accent deosebit pe confruntarea dintre infecţii şi boli netransmisibile, precum şi pe dubla povară a supranutriţiei şi subnutriţiei⁽³⁾.

Pentru a obţine beneficii complete pentru sănătatea umană, va fi important să adoptăm aceste noi tehnologii în cercetarea în domeniul nutriţiei, în timp ce recunoaştem şi limitele lor⁽⁴⁾.

În acest context, este esenţial ca cercetătorii din domeniul nutriţiei să aibă la dispoziţie cel mai eficient instrumentar metodologic, astfel încât, treptat şi cu mult efort, să reuşească să separe adevărul din multitudinea de informaţii false.

Datele referitoare la alimente şi nutriţie sunt utilizate pentru a traduce consumul unui aliment în compuşii specifici de nutrienţi pe care îi conţine acel aliment⁽⁵⁾. În perspectivă, atât alimentele, cât şi nutrienţii trebuie urmăriţi prin studii observaţionale şi mai ales metaanalize pentru a se descoperi legăturile reale dintre nutrienţi sau alimente şi starea de sănătate la o varietate de pacienţi, în corelaţie şi cu o serie de factori de altă natură.

Acest articol încearcă să surprindă ultimele tendinţe în metodologia cercetării nutriţiei, aşa cum se găseşte ea în articolele publicate în bazele de date de articole medicale. Din multitudinea de aspecte metodologice care ar putea fi analizate, acest material se referă la instrumentele software care sunt folosite pentru a procesa cantităţile imense de date necesare cercetărilor în domeniul nutriţiei.

Materiale şi metodă

Articolul a fost realizat prin interogări succesive ale bazei de date PubMed, folosind cuvântul-cheie principal „Nutrition” şi chei secundare „research” şi „methodology”. Practic, articolele care conţin la cuvinte-cheie doar „nutrition” sau „nutrition research” sau „nutrition methodology”, fiind incluse numai articolele de tip studii observaţionale (de cohortă şi caz-control) şi de tip metaanaliză.

Din rezultate au fost eliminate articolele care erau republicări, pentru a se evita numărarea de două ori a aceluiaşi articol.

În urma interogării PubMed, a reieşit că în perioada 2012-2022 au fost publicate un număr total de 529327 de articole, din care am păstrat 521663 de articole şi am eliminat 7664 de republicări. Numărul de articole eliminate reprezintă 1,45% din total, fiind un procentaj nesemnificativ.

Pentru a identifica softurile folosite în metoda cercetării, am căutat cu ajutorul platformei PubMed în rezumat, în introducere şi în capitolul de metodologie softurile utilizate la fiecare din articolele selectate. Pentru a determina importanţa relativă în arsenalul de mijloace de analiză a unui soft, am determinat ce procentaj din totalul articolelor din fiecare an foloseşte un soft sau altul.

În categoria „altele” sunt softuri precum: MatLab, Python, RapidMiner, JMP, OpenClinica, EpiInfo, REDKap, MedCalc, NVivo, LabKey, Bioconductor, Genomatrix, Cytoscape, Weka, Matplotlib, Seaborn etc. Fiecare din aceste softuri are un număr relativ nesemnificativ de articole care le menţionează.

Rezultate

În urma utilizării metodei descrise anterior au rezultat datele din tabelul 1 pentru softuri utilizate în cercetarea pentru domeniul nutriţiei şi cele din tabelul 2 pentru ponderile procentuale din total ale softurilor utilizate de cercetători.
 

Se remarcă, în primul rând, că tendinţa este de creştere a utilizării R. Practic, la nivelul anului 2022, ca pondere, se utilizează doar trei softuri: R, Excel şi SPSS.

De asemenea, se observă, fără a fi cuantificabile, o serie de tendinţe de a se revizui rezultate ale unor cercetări mai vechi folosind metode noi de laborator sau de procesare statistică, de a se reface studii efectuate pe numere reduse de subiecţi la o scară mai largă, cu rezultate de multe ori surprinzătoare, care pot chiar contrazice rezultatele din trecut.

Numărul de articole privind nutriţia este în creştere semnificativă de la un an la altul, ceea ce relevă o creştere a importanţei subiectului şi a resurselor alocate în această direcţie şi, totodată, creşterea volumului şi calităţii informaţiilor disponibile pentru o nutriţie fundamentată ştiinţific.
 

R pare să devină din ce în ce mai mult instrumentul preferat de cercetătorii din domeniul nutriţiei. Acest lucru nu este întâmplător, pentru că R este un software open-source, ceea ce înseamnă că este gratuit pentru toată lumea. Acest lucru este un avantaj major pentru cercetătorii şi instituţiile care nu au bugete mari pentru software-ul de analiză a datelor. R este un limbaj de programare foarte puternic şi flexibil pentru analiza datelor statistice. De asemenea, R oferă o gamă largă de funcţii statistice avansate, care sunt esenţiale pentru analizarea complexităţilor din studiile de nutriţie. De altfel, cu cât comunitatea utilizatorilor de R din domeniul cercetării nutriţiei este mai mare, cu atât mai multe metode de analiză statistică şi vizualizare vor fi disponibile.

Excel şi SPSS sunt softuri pentru care se plătesc licenţe, dar care sunt accesibile la nivel de universităţi. Din acest motiv, probabil vor continua să rămână instrumente utile, mai ales având în vedere existenţa unui număr semnificativ de utilizatori care sunt experimentaţi în utilizarea lor.

Discuţie

În domeniul nutriţiei, cercetarea este o necesitate stringentă, dar şi o provocare extrem de dificilă. Complexitatea reţetelor culinare şi numărul de alimente care sunt cuprinse în obiceiurile culinare ale oamenilor fac imposibilă o analiză simplă a efectelor consumului unui aliment sau al altuia şi putem spune, fără a greşi, că acest domeniu de cercetare este abia la începuturile sale.

Studiile realmente relevante pentru acest domeniu, care sunt o sursă de articole doar când ajung la maturitate, sunt în primul rând studiile pe intervale lungi de timp, pe un număr mare de subiecţi. Ca urmare a dificultăţii, a costurilor şi pur şi simplu dat fiind mediul socioeconomic schimbător, numărul de studii de acest gen este foarte redus. Ele evoluează în timp şi încorporează metode din ce în ce mai avansate de procesare, pe măsură ce metodologia evoluează, la rândul ei.

Există multiple motive pentru care nu există dovezi adecvate privind eficacitatea. Multe studii şi metaanalize au fost deficitare în ceea ce priveşte profunzimea patofiziologică în proiectare şi interpretare. Populaţiile de studiu nu au fost uniforme, iar obiectivele nu au fost întotdeauna clar definite⁽⁶⁾.

Revizuirile sistematice sunt fundamentale în nutriţie şi dietetică, implicând analize riguroase ale literaturii ştiinţifice. Acest proces cuprinde identificarea, evaluarea şi sintetizarea datelor din studiile relevante pentru a trage concluzii şi a oferi recomandări bazate pe dovezi⁽⁷⁾.

Se observă faptul că rezultate ale cercetărilor anterioare în domeniul nutriţiei au fost infirmate sau contrazise de cercetări mai recente care au studiat grupuri mai extinse de subiecţi sau metode de cercetare mai avansate.

Aşa se justifică aprecierea complet justificată conform căreia, în domeniul nutriţiei, implementarea unor sisteme validate de înaltă calitate va fi esenţială pentru a realiza pe deplin beneficiile aduse de noile tehnologii⁽⁸⁾.

Având în vedere dezvoltarea tehnologiilor în domeniul agriculturii şi al tehnologiei alimentare, care prezintă o serie de necunoscute pentru sănătatea publică, se poate aprecia că cercetarea în domeniul nutriţiei a devenit un pilon esenţial în eforturile de consolidare a progresului. Dezvoltarea metodologiilor corespunzătoare se bazează pe colectarea şi analiza datelor extinse⁽⁹⁾.

Privind în ansamblu problematica nutriţiei fundamentată ştiinţific, procesul de evoluţie este unul de durată, evolutiv, care se desfăşoară în strânsă legătură cu evoluţia ştiinţei şi a tehnologiei în general. Tehnologii de laborator mai precise, mai avansate, alături de instrumente statistice şi informatice mai avansate contribuie la o capacitate din ce în ce mai ridicată de a genera rezultate ale cercetării tot mai precise şi mai riguros fundamentate, dar, totodată, conduc la necesitatea revizuirii rezultatelor obţinute cu tehnici mai primitive în trecut.

Revizuirea prezintă câteva exemple de progrese în domeniul ştiinţei nutriţionale (cum ar fi nutriţia personalizată şi nutrigenetica), în tehnologia alimentară (inclusiv procesarea personalizată a alimentelor şi proiectarea ecologică a acestora) şi sistemele complexe alimentare (cum ar fi inteligenţa artificială şi microbiomul intestinal), care au un potenţial semnificativ de a avansa sisteme alimentare durabile, având sustenabilitatea nutriţională ca un concept-ghid^(1,10).

Concluzii

Rezultatele cercetării metodologiei din cadrul studiului nutriţiei indică o evoluţie rapidă şi semnificativă a tehnicilor şi instrumentelor informatice utilizate. Este evident că pentru fiecare cercetare se pot folosi o multitudine de instrumente software care pot fi acceptate de lumea ştiinţifică.

Numărul de articole privind nutriţia este în creştere de la an la an, chiar dacă luăm în considerare numai cuvântul-cheie „nutriţie”. De fapt, dacă avem în vedere şi articolele care tratează probleme de nutriţie fără a avea acest cuvânt-cheie în căutare, numărul este de fapt mult mai ridicat.

Din cercetarea efectuată rezultă că, pentru a produce cercetări la nivelul cerut actualmente, este necesar ca cercetătorul sau echipa de cercetare să cunoască şi să opereze cu softuri avansate de procesare a datelor şi informaţiilor, R fiind unul dintre instrumentele care devin din ce în ce mai utilizate şi, de asemenea, să poată opera cu metodologii statistice tot mai avansate.

Pe măsură ce studiile de amploare existente ajung în faza de fructificare a rezultatelor şi pe măsură ce vor fi iniţiate studii noi, este de aşteptat ca nutriţia să devină un domeniu din ce în ce mai avansat şi mai nuanţat, evidenţiind ca imperativă cunoaşterea ultimelor cercetări pentru profesioniştii din domeniul nutriţiei.  

Autor pentru corespondenţă: Paula Boloş E-mail: bolos_paula@yahoo.com

Conflict of interests: none declared.

This work is permanently accessible online free of charge and published under the CC-BY.