Evaluarea importanţei examinărilor medicale şi a indicilor nutriţionali la conducătorii auto profesionişti din România
Significance of medical examinations and nutritional indices in Romanian professional drivers
Abstract
Eating behavior, exposure to unsystematized work hours, reduced physical activity, prolonged stress, work shifts, traffic pollutants, uncomfortable positions, noise or vibrations are the main risk factors that lead to disorders in the health of professional drivers. In addition to these elements, we can add psychological characteristics, such as emotional eating, related to the lack of social contacts, family contacts, boredom, routine and fatigue, the need for compensation, or the coverage of immediate needs. The objective of this research is to draw attention to the possibility of screening the nutritional and health status of a representative group of professional drivers from Mureş County, Romania, by interpreting the medical data of the annual assessment about lifestyle and diet, with the aim of preventing the occurrence of chronic diseases. The study correlates medical data obtained from 402 subjects (96.03% males) enrolled for periodic annual medical and psychological assessments with the interpretation of lifestyle and psychological profile, and the results indicate a high frequency of high total serum cholesterol (in 57.32% of them), a moderate correlation between the glycemic level and the age of the patients (r=0.46), respectively a share of 19.10% with high fasting glycemia. Following this periodic screening, we can conclude that there is a tendency of increased atherosclerotic risk parameters above normal values, as well as increased blood sugar, with age, in professional drivers whose health is multifactorially affected, and this is why we consider psycho-medical intervention, awareness and the involvement of specialists in multidisciplinary teams as preventive necessary measures.Keywords
professional driversblood sugarcholesterolnutritionRezumat
Comportamentul alimentar, programul de muncă nesistematizat, activitatea fizică redusă, stresul prelungit, turele de muncă, poluanţii din trafic, posturile incomode, zgomotul sau vibraţiile sunt factori de risc ce pot afecta sănătatea conducătorilor auto profesionişti. Pe lângă aceste elemente, putem adăuga caracteristicile psihologice, cum ar fi mâncatul emoţional, legat de lipsa contactelor sociale, de lipsa contactului familial, de plictiseală, de rutină şi de oboseală, de necesitatea compensării sau de acoperirea unor nevoi imediate. Obiectivul acestei lucrări este de a atrage atenţia asupra posibilităţii de screening al stării nutriţionale şi de sănătate în cazul unui grup reprezentativ de şoferi profesionişti din judeţul Mureş, prin interpretarea datelor medicale de evaluare anuală în relaţie cu stilul de viaţă şi cu dieta, în scopul prevenirii apariţiei bolilor cronice. Studiul corelează datele medicale obţinute de la 402 subiecţi (dintre care 96,03% de genul masculin) înscrişi pentru evaluarea periodică anuală medicală, cu interpretarea stilului de viaţă şi a profilului de risc individual, iar rezultatele indică o frecvenţă ridicată a nivelului mare de colesterol seric total (la 57,32% dintre ei) şi o corelaţie moderată între nivelul glicemic şi vârsta pacienţilor (r=0,46), cu o pondere de 19,10% din totalul de 402 cu glicemie ridicată à jeun. În urma acestui screening periodic, putem concluziona că există o tendinţă de creştere a parametrilor de risc aterosclerotic peste valorile normale, precum şi a glicemiei, odată cu vârsta, la conducătorii auto profesionişti a căror sănătate este afectată multifactorial şi, de aceea, considerăm necesară intervenţia psihomedicală, conştientizarea şi implicarea specialiştilor în echipe multidisciplinare ca măsuri de prevenţie.Cuvinte Cheie
conducători auto profesioniştiglicemiecolesterolalimentaţieIntroducere
Suntem expuşi constant la alimente sau meniuri nesănătoase, fie la supermarket, în restaurante, în magazine sau la automate. Numeroşi factori influenţează tiparele alimentare şi alegerile individuale, cum sunt sănătatea şi boala, starea emoţională, comoditatea şi accesul facil, influenţele societale, culturale sau credinţele religioase, preocupări legate de mediu sau cadrul politic general, dar şi campaniile de marketing, publicitate şi promoţiile(1). Conducătorii auto, prin specificului activităţii, prezintă risc pentru un stil de viaţă incorect, iar această tendinţă conduce de cele mai multe ori la deficite sau excese calorice ori de nutrienţi, care pot afecta în timp sănătatea (ducând la afecţiuni precum diabetul, bolile coronariene, bolile neurodegenerative, cancerul sau obezitatea).
Comportamentul alimentar este dependent de alegerile subconştiente, dovada fiind în declaraţiile consumatorilor din supermarket care privesc şi percep doar o fracţiune mică din stimulii la care sunt expuşi, fie că este vorba de mirosuri, sunet, culori sau mărimi; totuşi, alegerile lor alimentare depind de doi factori majori: experienţa anterioară (care le influenţează aşteptările) şi motivaţiile lor din acel moment (nevoi, dorinţe, interese etc.)(2).
Numărul crescut al participanţilor la trafic, dinamica accelerată a domeniului transportului impune implicări responsabile ale specialiştilor şi evaluări atente ale capacităţilor de conducere şi a stării de sănătate a profesioniştilor din domeniu, pe baza legislaţiei specifice în vigoare, conform Ordinului comun al ministrului transporturilor şi infrastructurii şi al ministrului sănătăţii nr. 1.151/1.752/2021 pentru aprobarea cadrului general privind examinarea medicală şi psihologică a personalului cu atribuţii în siguranţa transporturilor(3).
Primele solicitări de evaluare medicală a conducătorilor auto au fost făcute în anul 1920, pe măsură ce a apărut problematica accidentelor rutiere şi accesul persoanelor obişnuite la sistemul de transport. Încă din acel punct, principalii actori ai sistemului au sesizat diferenţe şi i-au identificat pe cei care sunt apţi fizic şi psihic să conducă, cei care au suficientă experienţă pentru a conduce un automobil în siguranţă. Dacă ne raportăm la evoluţia, accesibilitatea, intensificarea şi dezvoltarea domeniului în ultimii 50 de ani, putem concluziona că acest domeniu a cunoscut şi cunoaşte o semnificaţie deosebită. Deşi perfecţionarea tehnică a autovehiculelor este continuă, tehnologia crescând fiabilitatea acestor instrumente, iar inteligenţa artificială (AI) suplineşte anumite funcţii de conducere, evaluarea capacităţii şi nivelului de aptitudini umane de a conduce rămâne o provocare. Mulţi specialişti şi medici nu au experienţa şi încrederea pentru a evalua riguros capacitatea de a conduce a unei persoane(4).
Existenţa unei tendinţe de scădere a vârstei de a conduce (16-18 ani), începând cu acele categorii limitate în capacitate cilindrică şi viteză, cum sunt A1 şi B1, dar şi prelungirea vârstei de pensionare la 65 de ani, fie că este vorba despre cei care fac muncă complementară, cea de conducere, fie că este vorba despre cei care sunt profesionişti ai domeniului, toate acestea fac ca populaţia participantă la acest sistem să fie semnificativă, astfel încât este de aşteptat ca numărul accidentelor rutiere mortale să crească.
Analizele statistice demonstrează că activitatea de a conduce maşina produce o rată ridicată de mortalitate pe drumurile publice, ajungând la 1,35 milioane de decese la nivel mondial şi 20-50 de milioane de răniri nonfatale. Uniunea Europeană monitorizează acest aspect al activităţii de conducere, iar în ultimul timp s-a constatat o tendinţă de reducere a accidentelor rutiere în majoritatea statelor intracomunitare(5).
În unele state ale lumii, procedura de reînnoire a permisului de conducere a persoanelor cu vârsta de peste 70 de ani este diferită de cea din România – în acele state, şoferii fie sunt supuşi unor screeninguri cognitive, fie unor teste de evaluare a operaţiunii de conducere şi de vedere (acuitate vizuală, vedere pe timp de noapte, câmp vizual).
Există diverse similitudini între studiile efectuate la populaţia profesionistă din domeniul transporturilor de-a lungul timpului care conectează starea sănătăţii psihice şi medicale cu predispoziţia la accidente rutiere. Într-un studiu pe 30 de ani din Washington, realizat asupra unor şoferi de stat, s-a demonstrat că şoferii cu boală arterosclerotică şi hipertensivă au avut rate semnificativ mai mari de accidente decât cei sănătoşi(6).
Când aptitudinea medicală a unui şofer este pusă în discuţie, departamentul medical poate solicita ca şoferul să fie evaluat de un medic sau de un alt profesionist din domeniul sănătăţii calificat, iar un raport scris va fi prezentat pentru revizuirea legată de licenţă. Rezultatele posibile includ impunerea de restricţii de a conduce, aceasta însemnând cum şi când şoferul poate conduce un vehicul, suspendarea temporară pentru ca o afecţiune să se amelioreze cu tratament sau revocarea definitivă a permisului, din cauza unui compromis medical-funcţional semnificativ şi permanent(7).
Pentru a explica conexiunea dintre condiţia psihomedicală a şoferilor şi accident, pe lângă vârstă, unele studii au adus în atenţie afecţiunile medicale asociate (una, două sau trei) la şoferii vinovaţi de accidente. Constatările au dus la concluzia că cele mai multe asocieri au fost între afecţiunile mintale, bolile cardiovasculare, endocrine, bolile sistemului nervos şi ale sistemului digestiv, precum şi neoplasmele(8).
Screeningul colesterolului. Prima diagramă de risc care anunţă predictibilitatea referitoare la bolile cardiovasculare a fost disponibilă începând cu 1967, scorul Framingham, cuprinzând factori de risc major: sex, vârstă, tensiune arterială sistolică, colesterol total, fumat, diabet; mai recent s-a adăugat HDL colesterol. Hipercolesterolemia, prin creşterea valorilor colesterolului total din sânge, poate determina depunerea unei plăci ateromatoase pe artere, în timp cauzând îngustarea acestor artere şi rigiditatea. Netratată şi devenită cronică, hipercolesterolemia poate provoca boală arterială carotidiană, boală arterială coronariană (cardiopatie ischemică), angină pectorală ori infarct miocardic, boală arterială periferică sau chiar accident vascular cerebral(9).
Tot mai multe studii aduc în atenţie riscul de afecţiuni cardiovasculare la conducătorii auto profesionişti, hipercolesterolemia fiind foarte răspândită la această categorie profesională, potrivit unui studiu pe o cohortă de 144 de şoferi polonezi, la care 72,2% aveau colesterol cu lipoproteine cu densitate mare <40 mg/dl la bărbaţi şi 84,4% cu indicele densităţii colesterolului cu densitate mare cu <45 mg/dl la femei(10). Obezitatea, indicele de masă corporală şi dislipidemia sunt doar unii din factorii care permit un prognostic negativ al sănătăţii cardiovasculare a acestor şoferi.
Hiperlipidemia, potrivit unor studii preluate din Taiwan, poate provoca depresie, această afecţiune fiind foarte răspândită în rândul şoferilor, din cauza sentimentului de singurătate şi izolare socială(11).
Această afectare a sănătăţii cardiovasculare este foarte importantă, alături de alte afecţiuni, deoarece poate periclita activitatea conducătorilor auto profesionişti, aceştia făcând parte dintr-un sistem, iar protectorii acestui sistem, printre altele, sunt atât medicii, cât şi psihologii care monitorizează progresele sau regresele aptitudinale, medicale şi sistemice ale participanţilor la trafic. Este clar impactul acestor evaluări periodice, fie că este vorba despre funcţii de conducere (manager transport marfă, persoane, regim taxi, închiriere, în sistem închiriere, alternativ), fie că vorbim despre funcţii care vizează transportul special periculos sau cel agabaritic, dar şi particularităţi ale transportului feroviar, aerian sau naval. Fiecare dintre aceşti participanţi îşi pune amprenta asupra întregului sistem, fiecare comportament în sine marcând alte câteva şi perpetuând un anumit stil de conducere rutieră.
Este uşor să atragem atenţia în acest sens asupra implicaţiilor psihomedicale în acest sistem şi să marcăm fiecare evaluare şi screeningul acurat să aducă plusul de valoare pentru o funcţionare cât mai optimă a acestui mecanism. Valoarea aceasta aduce cu sine responsabilitate ridicată a celor care participă, cu atât mai mult cu cât fiecare dintre noi participă direct, conducând propriul autovehicul, sau indirect, fiind transportat, dar participant la trafic (pietonal sau rutier). Fiecare participant la trafic are o oarecare responsabilitate marcată de propria personalitate.
Screeningul conducătorilor auto profesionişti se face anual şi se raportează la anumiţi parametri şi bareme. În mod normal, persoanele cu risc crescut de apariţie a diabetului şi cele care au diabet asimptomatic nu sunt conştiente de riscul apariţiei bolii. Estimarea referitoare la persoanele care au diabet la nivel global este de 195 de milioane de persoane, cu prognostic de atingere a unui număr de 500 de milioane în 2030, 50% dintre cei care au diabet de tip 2 nefiind diagnosticaţi, din cauza lipsei de simptome(12).
Există numeroase studii care corelează diabetul zaharat cu riscul apariţiei depresiei, prevalenţa acesteia la pacienţii diabetici nediagnosticaţi şi la pacienţii diabetici diagnosticaţi anterior fiind semnificativ mai mare, comparativ la cea de la persoanele cu metabolism normal al glucozei(13).
În acest moment se acordă o importanţă ridicată depistării precoce a persoanelor cu diabet de tip 2 şi prediabet, iar orice aport în acest sens este considerat de bun augur. Există o abordare generală pentru depistarea precoce.
Obiectivul acestui studiu a fost identificarea indicilor medicali şi nutriţionali la o cohortă de conducători auto profesionişti şi corelarea datelor, în vederea conştientizării sănătăţii acestora şi a viitoarelor măsuri de prevenţie sau privind intervenţiile necesare.
Metodologie
Studiul descriptiv s-a bazat pe un eşantion de 402 adulţi, din care 96,03% de gen masculin, cu vârsta cuprinsă între 19 şi 79 de ani, care s-au prezentat la Centrul medical TopMed din Târgu-Mureş, în perioada noiembrie 2022 – mai 2024.
Motivele examinării medicale şi psihologice au fost:
- în vederea admiterii în unităţile de pregătire (calificare/şcolarizare/recalificare) pentru funcţii cu atribuţii în siguranţa transporturilor
- angajarea pe o funcţie cu atribuţii în siguranţa transporturilor
- examinarea periodică (controlul periodic) cu atribuţii în siguranţa transporturilor
- schimbarea funcţiei cu atribuţii în siguranţa transporturilor, în cazul în care baremul medical şi psihologic este superior faţă de cel stabilit pentru funcţia deţinută anterior
- controlul psihologic şi medical la termenele stabilite, pentru siguranţa transporturilor pentru personalul care a obţinut aviz restrictiv
- la solicitarea firmei angajatoare(3).
Protocolul medical a constat în anamneză, examen clinic general, analize paraclinice obligatorii înscrise în fişa medicală, hemoleucogramă completă, glicemie, uree, creatinină, TGP – transaminază glutamică piruvică, TGO – transaminază glutamică oxaloacetică, GGT – gamaglutamil-transpeptidază, colesterol seric total, examen sumar urină, test serologic VDRL, test HIV(3).
Pentru acest studiu s-au luat în considerare doar trei indici:
glicemia, determinată prin proba din ser şi metoda prin spectrofotometrie, analizor JEOL JCA-BM 6010/C, interval biologic de referinţă 60-110 UM mg/dl;
colesterolul seric total, determinat prin proba ser, metoda spectrofotometrie, analizor JEOL JCA-BM 6010/C, UM mg/dl, interval biologic de referinţă 120-200;
Gama GT, GGT-gamaglutamil-transpeptidaza, determinat prin proba ser, metoda spectrofotometrie, analizor JEOL JCA-BM 6010/C, UM U/l, interval biologic de referinţă 11-66.
Rezultate
Eşantionul a fost alcătuit din 402 pacienţi adulţi, din mediul urban, cu vârsta medie de 43,3 ± 11,57 ani, majoritatea de sex masculin (n = 387; 96,03%).

Media glicemică obţinută a fost 101,38, abaterea standard 14,76 (valoarea minimă: 60, cea maximă: 183, mediana: 99), ceea ce situează majoritatea pacienţilor la nivelul normalităţii (80,9%), intervalul biologic de referinţă fiind situat între 60 şi 110 mg/dl, iar cei 19,1% situându-se în afara intervalului de referinţă. Glicemia à jeun identificată la acest grup deasupra limitei de referinţă de 110 mg/dl s-a întâlnit la 77 de pacienţi, 19,10% din totalul celor 402. Am identificat o corelaţie medie (r=0,49) între indicele glicemic ridicat şi vârsta pacienţilor, grupa de vârstă cu indice glicemic cel mai ridicat fiind între 50 şi 59 de ani, această grupă fiind şi cea mai numeroasă (n=114). Pentru cei 19,10% specificaţi anterior, cu predispoziţie la diabet, s-au iniţiat procedurile medicale suplimentare de evaluare, monitorizare şi diagnosticare.

Nivelul de colesterol total a avut o medie de 214,67, cu abatere standard de 48,10 (minim 81, maxim 401,49 şi o mediană de 209,77), situat peste limita biologică de referinţă de 200 mg/dl.

Din totalul pacienţilor cuprinşi în studiu, 231 de şoferi (57,32%) au prezentat nivelul colesterolului seric total peste limitele biologice de referinţă de 200 mg/dl, iar repartiţia pe vârste arată că grupele de vârstă 40-49 de ani şi 50-59 de ani sunt mai predispuse indicilor peste baremele normale.
Indicele Gama GT a fost peste limitele biologice normale la 13,39% (n=54), valorile situându-se peste nivelul biologic de referinţă de 66 U/l, media fiind de 91,4, abatere standard 38 (maxim 249,61, minim 9,38). De asemenea, s-a identificat o corelaţie moderată (r=0,61) între indicele Gama GT şi indicele glicemic, ceea ce indică o asociere între nivelurile serice de GGT şi riscul de prediabet.


Discuţie
Prin acest studiu de screening al unei populaţii din domeniul transportului rutier s-a permis evaluarea factorilor de risc medicali şi nutriţionali în conducerea auto profesionistă şi crearea unui profil de risc în acest domeniu ocupaţional. Plecând de la acest profil de risc, s-a putut interpreta conexiunea dintre stilul de viaţă, dieta şi condiţiile de muncă, în mod specific profilul de risc nutriţional şi cel psihoemoţional putându-ne ajuta la creionarea principalelor măsuri intervenţionale dietetice multidisciplinare care pot fi recomandate celor cu risc ridicat.
Hipercolesterolemia este răspândită în rândul conducătorilor auto profesionişti, procentajul ridicat de 57,32% dintre pacienţii examinaţi în studiul nostru fiind relevant şi confirmat şi de alte studii similare(9). Media (m = 214,67) colesterolemiei situate peste nivelul limitei de referinţă (200 mg/dl) este un indice relevant al acestui studiu. Simptomatologia specifică acestor afecţiuni poate fi comună, incluzând: ameţeli, pierderi de memorie, dureri toracice, dureri abdominale sau dureri la nivelul membrelor, cu impact asupra conducerii de vehicule şi a riscului de accidente(9).
Rezultatele obţinute prin acest screening sunt similare cu ale altor studii asupra altor populaţii de conducători auto profesionişti, cum este studiul din Polonia, care a identificat 2,9% din eşantionul de 144 de persoane cu diabet şi 72,2% cu hipercolesterolemie(10).
Într-un studiu similar, desfăşurat în Olmsted, cu un număr de 34627 de participanţi, 15,49% au avut hipercolesterolemie(14). Un alt studiu, din Italia, a relevat că, din 418 participanţi, 80% prezentau niveluri ridicate de colesterolemie totală(15). Un studiu din China, la o cohortă de 158 de persoane, a evidenţiat valori de hipercolesterolemie la 59,49% dintre participanţi(16). De asemenea, într-un studiu din Finlanda, cu 12804 participanţi, la 4,65% s-a descoperit diabet după zece ani(17), iar într-un studiu desfăşurat în Portugalia, cu 7548 de participanţi, la 18,5% s-a identificat diabet zaharat(18). Toate aceste studii justifică preocuparea specialiştilor pentru monitorizare şi intervenţie medicală, bolile cardiovasculare reprezentând principala cauză a deceselor în UE, iar orice soluţie pentru prevenirea îmbolnăvirii populaţiei se consideră a fi oportună.
Anumiţi indicatori serologici şi informaţii despre starea nutriţională şi psihoemoţională pot ajuta la dezvoltarea unor protocoale de prevenţie de screening şi intervenţie comunitară, dedicate acestei secţiuni ocupaţionale de pe piaţa românească, aproape deloc studiată până în prezent.
Concluzii
În urma acestui screening periodic, s-a concluzionat că există o tendinţă de creştere a parametrilor de risc aterosclerotic şi a glicemiei peste valorile normale, odată cu vârsta, la conducătorii auto profesionişti, a căror sănătate este afectată multifactorial de factorii comportamentali de risc de la locul de muncă. Sistemul de transport naţional monitorizat prin propriile pârghii poate oferi informaţii relevante pentru evaluarea stării de sănătate şi nutriţionale a populaţiei, prin prezenţa unui număr semnificativ al conducătorilor auto profesionişti din România la evaluările medicale şi psihologice, ca urmare a obligativităţii controlului periodic şi a monitorizării.
Considerăm necesară intervenţia psihomedicală, alături de conştientizarea şi implicarea specialiştilor în echipe multidisciplinare ca măsuri de prevenţie.
Identificarea şi conştientizarea unor parametri anormali şi întocmirea unor planuri intervenţionale individualizate pot ajusta sănătatea acestei populaţii, pot atenţiona şi reduce frecvenţa persoanelor inapte şi, cu siguranţă, pot contribui la reducerea elementelor de risc din domeniul transportului rutier.
Autor pentru corespondenţă: Ştefania-Diana Nilca E-mail: psi_iq@yahoo.com
Conflict of interests: none declared.
This work is permanently accessible online free of charge and published under the CC-BY.
Bibliografie
-
Guiné RPF, Bartkiene E, Szűcs V, Tarcea M, Ljubičić M, Černelič-Bizjak M, Isoldi K, El-Kenawy A, Ferreira V, Straumite E, Korzeniowska M, Vittadini E, Leal M, Frez-Muñoz L, Papageorgiou M, Djekić I, Ferreira M, Correia P, Cardoso AP, Duarte J. Study about Food Choice Determinants According to Six Types of Conditioning Motivations in a Sample of 11,960 Participants. Foods. 2020 Jul 7;9(7):888. doi: 10.3390/foods9070888.
-
Mâlcomete P. Marketing. Editura Academică „Gheorghe Zane”. Iaşi, 1993.
-
Ordinul comun al ministrului transporturilor şi infrastructurii şi al ministrului sănătăţii nr. 1.151/1.752/2021 pentru aprobarea cadrului general privind examinarea medicală şi psihologică a personalului cu atribuţii în siguranţa transporturilor. Accesat: 01.05.2024. https://www.mt.ro/web14/domenii-gestionate/medical/medical-reglementari.
-
Jang RW, Man-Son-Hing M, Molnar FJ, Hogan DB, Marshall SC, Auger J, Graham ID, Korner-Bitensky N, Tomlinson G, Kowgier ME, Naglie G. Family physicians’ attitudes and practices regarding assessments of medical fitness to drive in older persons. J Gen Intern Med. 2007 Apr;22(4):531-43. doi: 10.1007/s11606-006-0043-x.
-
Charlton J, Koppel S, Odell M, et al. Influence of chronic illness on crash involvement of motor vehicle occupants. 2010;2:104-174. Report No. 300, Melbourne. Australia: Monash University Research Center; 2010.
-
Berg-Weger M, Meuser TM, Stowe J. Addressing individual differences in mobility transition counseling with older adults. J Gerontol Soc Work. 2013;56(3):201-18. doi: 10.1080/01634372.2013.764374.
-
Decese în accidente rutiere Eurostat – Statistici pe tip de vehicul. 2021. Accesat 2024. https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Road_accident_fatalities_-_statistics_by_type_of_vehicle.
-
Dischinger PC, Ho SM, Kufera JA. Medical conditions and car crashes. Annu Proc Assoc Adv Automot Med. 2000;44:335-46. https://www.researchgate.net/publication/373414748_Estimating_Driver_Personality_Traits_from_On_Road_Driving_Data.
-
Collins DR, Tompson AC, Onakpoya IJ, Roberts N, Ward AM, Heneghan CJ. Global cardiovascular risk assessment in the primary prevention of cardiovascular disease in adults: systematic review of systematic reviews. BMJ Open. 2017 Mar 24;7(3):e013650. doi: 10.1136/bmjopen-2016-013650.
-
Krzowski B, Płatek AE, Szymański FM, Ryś A, Semczuk-Kaczmarek K, Adamkiewicz K, Kotkowski M, Filipiak KJ. Epidemiology of dyslipidaemia in professional drivers: results of RACER-ABPM (Risk of Adverse Cardiovascular Events among professional dRivers in Poland - Ambulatory Blood Pressure Monitoring) study. Kardiol Pol. 2018;76(2):396-400. doi: 10.5603/KP.a2017.0229.
-
Chuang CS, Yang TY, Muo CH, Su HL, Sung FC, Kao CH. Hyperlipidemia, statin use and the risk of developing depression: a nationwide retrospective cohort study. Gen Hosp Psychiatry. 2014 Sep-Oct;36(5):497-501. doi: 10.1016/j.genhosppsych.2014.05.008.
-
Rowley WR, Bezold C, Arikan Y, Byrne E, Krohe S. Diabetes 2030: Insights from Yesterday, Today, and Future Trends. Popul Health Manag. 2017 Feb;20(1):6-12. doi: 10.1089/pop.2015.0181.
-
Chen S, Zhang Q, Dai G, Hu J, Zhu C, Su L, Wu X. Association of depression with pre-diabetes, undiagnosed diabetes, and previously diagnosed diabetes: a meta-analysis. Endocrine. 2016 Jul;53(1):35-46. doi: 10.1007/s12020-016-0869-x.
-
Sabanayagam C, Shankar A, Li J, Pollard C, Ducatman A. Serum gamma-glutamyl transferase level and diabetes mellitus among US adults. Eur J Epidemiol. 2009;24(7):369-73. doi: 10.1007/s10654-009-9346-7.
-
Cardiero G, Ferrandino M, Calcaterra IL, Iannuzzo G, Di Minno MND, Buganza R, Guardamagna O, Auricchio R, Di Taranto MD, Fortunato G. Impact of 12-SNP and 6-SNP Polygenic Scores on Predisposition to High LDL-Cholesterol Levels in Patients with Familial Hypercholesterolemia. Genes (Basel). 2024 Apr 6;15(4):462. doi: 10.3390/genes15040462.
-
Li ZZ, Wang QH, Liu Y, Wang L, Yu ZQ, Huang Q, Zhang J. Gas Chromatography and Flame-Ionization Detection of Non-Cholesterol Sterols as Indicators of Cholesterol Absorption and Synthesis in 158 Chinese Individuals with Normolipidemia, Hyperlipidemia, and Familial Hypercholesterolemia. Med Sci Monit. 2022 Feb 13;28:e934471. doi: 10.12659/MSM.934471.
-
Salomaa V, Havulinna A, Saarela O, Zeller T, Jousilahti P, Jula A, Muenzel T, Aromaa A, Evans A, Kuulasmaa K, Blankenberg S. Thirty-one novel biomarkers as predictors for clinically incident diabetes. PLoS One. 2010 Apr 9;5(4):e10100. doi: 10.1371/journal.pone.0010100.
-
Iser BPM, Pinheiro PC, Malta DC, Duncan BB, Schmidt MI. Prediabetes and intermediate hyperglycemia prevalence in adults and associated factors, Health National Survey. Cien Saude Colet. 2021 Feb;26(2):531-540. Portuguese, English. doi: 10.1590/1413-81232021262.34852020.