Psihologia nutriţiei și implicaţiile în obezitate

Introducere

Specialiștii din domeniul alimentar fac eforturi în a determina pacienții care se prezintă la cabinetul nutriționistului să își stabilească obiective realiste, realizabile și măsurabile și să măsoare capacitatea de efort și eficiența unei diete asupra lor. Medicii fac mereu recomandări pacienților care suferă de obezitate pentru a scădea în greutate⁽¹⁾. Totuși, acestea nu sunt suficiente pentru a avea efectul de scădere în greutate. Cu toții ascultăm ce spun specialiștii, însă este nevoie de voință şi motivație pentru a realiza schimbarea.

Consilierea nutrițională capătă azi un rol din ce în ce mai important, făcând parte esențială din sănătatea fiecăruia dintre noi. Toți oamenii sunt preocupați de modul de alimentare, de calitatea nutrienților, de consistența lor, de gustul, de aportul caloric, de metabolizarea acestora, dar multă atenție se acordă efectelor asupra creșterii în greutate în urma consumului necontrolat de alimente hipercalorice sau hiperprocesate.

Organizația Mondială a Sănătății raportează un număr ridicat de obezi la nivelul țărilor mai dezvoltate⁽²⁾, în 2022, una din opt persoane din lume suferind de obezitate⁽³⁾, existând și o rată ridicată a anxietății la acești pacienți, evident cu implicații ridicate asupra vieții personale, profesionale, stării de bine, interacțiunilor sociale etc.^(4,5,6)

Scopul acestui studiu constă în interpretarea efectelor suportului psihologic în procesul de scădere în greutate și implicarea echipei multidisciplinare pentru obținerea unei populații sănătoase și optime din punctul de vedere al greutății.

Metodologie

S-au avut în vedere cinci pacienți (doi bărbați și trei femei), cu vârste între 20 și 48 de ani, care au apelat la serviciile de evaluare medicală și psihologică din cadrul Centrului Medical Topmed din Târgu-Mureș. Aceștia s-au prezentat la centrul medical în vederea parcurgerii etapelor de intervenție chirurgicală bariatrică de micșorare a stomacului. Evaluările psihologice ale depresiei și anxietății au fost realizate preoperatoriu, înainte cu câteva (una, respectiv două) zile de intervenția chirurgicală, cu ajutorul Beck’s Depression Inventory Depression Scale (DASS-21R) și EDI-3 de la Cognitrom, dar și prin informații din interviu și observație înainte de intervenția chirurgicală bariatrică și elementele specifice.

Protocolul medical a constat în anamneză, examen clinic general și analize paraclinice înscrise în fișa medicală (hemoleucogramă completă, timp Quick, activitate de protrombină, timp de coagulare, biochimie, glicemie, uree, creatinină, TGP – transaminază glutamică piruvică, TGO – transaminază glutamică oxaloacetică, GGT – gamaglutamil-transpeptidază, colesterol seric total, examen sumar urină, test serologic SARS-CoV- 2, markeri boli infecțioase – anti-HCV, HIV, Ag Hbs). 

Rezultate

Pentru acest studiu s-au luat în calcul vârsta pacienților, rezultatele psihologice obținute prin evaluări motivaţional-afective (depresia, anxietatea), capacitatea reglatorie (echilibrul emoțional), respectiv psihorelaţionare (suportul social, activități sociale, sport), completate prin interviu semistructurat, chestionare și observație.

Un exemplu de interviu semistructurat și întrebările puse sunt expuse mai jos:

1. Nume, prenume.

2. Data nașterii.

3. Tip de regim alimentar actual.

4. Ați fost și sunteți în prezent diagnosticat cu diabet/hipertiroidie/afecțiuni hepatice/gastrită/ulcer/intoleranțe digestive/celiachie (intoleranță la gluten)?

5. Aveți perioade în care mâncați exagerat și nu vă puteți opri? Da/Nu

6. Deseori vărsați/vomitați ce ați mâncat? Da/Nu

7. Vă simțiți extrem de vinovat după ce mâncați? Da/Nu

8. Sunteți obsedat de ideea de a fi slab/ă? Da/Nu

9. Practicați sport? Da/Nu

10. Mergeți la sală? Da/Nu

11. Ați luat medicație în ultimele trei luni sau luați în prezent medicație care să vă influențeze masa corporală? Da/Nu

12. Când ați simțit următoarele:

• manifestări expresive: nefericit, trist;
• comportament interpersonal: lipsit de apărare, dorința de a nu mai trăi;
• stil cognitiv: pesimist, lipsă de încredere în propria judecată;
• mecanisme de reglare: ascetism, că nu e bine ce fac;
• atribute structurale: imaginea de sine: lipsit de valoare;
• reprezentarea de obiecte: abandonare;
• organizarea morfologică: epuizare;
• temperament/dispoziţie: melancolic, trist, fără speranță.

13. Completați datele dvs. în tabelul 2.

Înainte de prezentarea în cabinetul psihologic, acești pacienți au experimentat simptome precum dureri de cap/migrene (100%), dureri lombare (100%), insomnii și tulburări de somn, depresie, anxietate și incapacitatea de a slăbi sau a se menține la greutatea ideală, relatate în interviurile avute.

Apelarea la specialiști în servicii de consiliere psihologică și psihiatrică (figura 1) a fost aproape inexistentă, decizia fiind motivată ca „ineficientă în cazul meu” (60%), „nu știam că mă poate ajuta” (60%), „cred în terapie, dar nu am apelat” (80%).

Nu am înregistrat diferențe notabile de vârstă, gen, mediu de proveniență sau nivel educațional.

În figura 2 sunt prezentate rezultatele evaluărilor psihologice ale depresiei și anxietății cu ajutorul Beck’s Depression Inventory Depression Scale (DASS-21R) și EDI-3 de la Cognitrom, dar și informații din interviu și observație înainte de intervenția chirurgicală bariatrică și elementele specifice.

Rezultatele din figura 2 îi clasează pe toți cei cinci pacienți în cazul depresiei în baremul de referință⁽³⁾, reprezentând faptul că simptomele depresiei nu sunt prezente în acest moment preoperatoriu. Anxietatea, de asemenea, se situează la cote normale, subiectul cu obezitate morbidă având o anxietate de nivel 5, ceea ce reprezintă axietate foarte ridicată, cauzată de importanța acestei intervenții pentru pacient.

Discuție

Fluctuațiile emoționale și schimbările de dispoziție legate de alimentație sunt foarte frecvente în rândul populației obeze. Chiar dacă vorbim de un istoric în mod clar marcat de emoții negative, fie că este vorba de anxietate, angoase sau tulburări depresive, trebuie să luăm în calcul această „normalizare” a tendințelor depresive înainte de intervenția chirurgicală. Fiecare dintre cei cinci pacienți raportează cel puțin o persoană cu care a interacționat și care a avut rezultat pozitiv privind scăderea în greutate, dar și persoane care, după un anumit timp de la operație și de la scăderea în greutate, au luat un număr semnficativ de kilograme. În proporție totală, cei care au fost prezenți în cabinet nu cred că vor ajunge în situația de a recâștiga aceste kilograme, după atâta dorință de schimbare.

Aici intervine rolul psihologului sau al consilierului în nutriție, de a ghida, interveni și susține schimbarea realizată cu mari eforturi și riscuri.

Dependența de gust, „amețirea” simțurilor prin potențialul alimentelor ingerate, creează adicția, iar această adicție presupune aceleași operațiuni de deprindere ca și cele de formare a adicției. Căutarea unui echilibru și a unor ancore în viața pacienților noștri care suferă de adicții alimentare, de obezitate și de comportamente inadecvate alimentar este domeniul unui specialist în consiliere și schimbare. Pentru a promova schimbarea comportamentului la nivel individual al pacienților cu dependențe alimentare, planul de intervenție ar trebui să încarce pozitiv cu proiectarea rezultatelor așteptate și diminuarea implicațiilor afectiv-emoționale. Deși pare ușor, această intervenție depinde foarte mult de personalitatea pacientului, de temperamentul său, dar și de elementele de gestiune a stresului, frustrării, rezilienței, metodelor de coping la stres etc.

În majoritatea cazurilor de dependență, pacienții răspund în mod constant că nu conștientizează că mănâncă mult sau consumă doar „uneori”, ori consumul alimentar este în parametrii de normalitate, sau că „se îngrașă și din aer sau apă”.

Este puțin probabil ca prin intermediul chestionarelor aplicate subiecților obezi să se evidențieze dependența, aceștia încercând disimularea sau neconștientizând itemii țintiți asupra consumului adictiv de alimente, iar specialiștii din domeniul medical coroborează informațiile obținute prin interviu, anamneză și evaluare, alături de datele bazate pe propria declarație, cu rezultatele biochimice și fizice (greutate, înălțime) pentru elaborarea unui profil acurat al stării de sănătate.

În unele studii regăsim ghiduri de bune practici care includ recomandări puternice pentru tratamentul psihologic ca abordare de primă linie a adulților cu tulburări de alimentație, dar și legate de teme cum sunt stigmatizarea greutății, practica interprofesională colaborativă și considerațiile culturale^(7,8). Alte studii au prezentat dovezi legate de implicarea dietei combinate cu tratarea tulburării depresive majore, cu efecte pozitive de îmbunătățire a funcției metabolice⁽⁹⁾.

Scăderea în greutate este principala motivație a celor care se prezintă la această intervenție, iar efectul este vizibil rapid, unele studii arătând un IMC scăzut după 12 luni, chiar la 31,5+6,2 kg/m²⁽¹⁰⁾. Preocuparea intensă asupra calității vieții celor care suferă o intervenție bariatrică impune noi modalități de măsurare specifică, iar în această încercare se află cuprinderea unor domenii precum funcționarea fizică, dureri corporale, sănătate generală, vitalitate, funcționare socială, sănătate mintală, stima de sine, viața sexuală, stresul în public și la muncă şi impactul lor asupra calității vieții⁽¹¹⁾.

Ce rămâne după scăderea în greutate și atingerea unui IMC confortabil pacientului sunt sechelele emoționale. Neintervenind la nivel emoțional, putem avea un efect de bumerang.

Există studii care recunosc restricția cognitivă ca domeniu al comportamentului alimentar disfuncțional în rândul persoanelor cu IMC ridicat, fiind prezent la 75,9% dintre acești pacienți, 87,2% prezentând nemulțumire legată de imaginea corporală şi 38,4% distorsiune cu imaginea corporală⁽¹²⁾.

Tot mai multe studii leagă obezitatea de tulburări cognitive, la aceste deficite contribuind comportamentul sedentar, ceea ce determină necesitatea implicită a evaluărilor psihologice și a intervenției psihologice^(13,14).

Tocmai de aceea se recomandă, în cazul pro­fe­sio­niș­tilor din domeniul nutriției, colaborarea și activarea în echipe interdisciplinare, în care să se dezvolte schimbul de informații între medicul nutriționist, dietetician și psihiatru/psiholog.

Concluzii

Ne confruntăm cu o epidemie mondială de obezitate în acest moment, în care suntem convinși că factorii psihologici (anxietate, stres, depresie, presiuni sociale, stigmatizări diverse) au un rol decisiv în această afecțiune. Deși în acest moment psihologia nutriției este abia la început, considerăm ca pentru reușita terapiilor în tratamentul obezității să fie prevăzute explicit aceste intervenții psihologice, care au rol curator emoțional, motivator, susținător al progreselor de scădere în greutate, normalizator al simptomatologiei specifice, integrator al activității profesionale, potențiator al performanțelor individuale, fie că vorbim de cele fizice, fie că vorbim de cele de evoluție personală, facilitator al relațiilor interpersonale, sociale şi familiale.

Interconectivitatea datelor și prezentarea profilului medical și psihologic complet al subiectului care dorește intervenția chirurgicală bariatrică permite unele predicții asupra evoluției acestor pacienți, dar și anticiparea recăderilor, intervenind atunci când este cazul.

Dependența de gustul plăcut prin consum alimentar, asocierea gustului cu centrii plăcerii și senzația de bine ne fac, de cele mai multe ori, să exagerăm consumul de alimente pentru a întreține aceste elemente, în aceeași măsură cu întreținerea conectivității cu fondul emoțional și cu experiențele anterioare. Managementul nutrițional al pacientului cu IMC ridicat depinde de vârsta, tradițiile alimentare, cultura alimentară, atitudinea față de alimentație, motivația persoanei față de schimbare, fondul emoțional, traume și plăceri asociate consumului anumitor alimente şi biomarkerii hormonali, dar nu se reduce la aceștia. Repoziționarea față de acești factori este obiectul psihologiei nutriționale, iar consilierea și intervenția specialiștilor în nutriție pot contribui la succes în cazul transformării și adoptării unui stil de viață sănătos.

Autor corespondent: Ștefania-Diana Nilca E-mail: psi_iq@yahoo.com

CONFLICT OF INTEREST: none declared.

FINANCIAL SUPPORT: none declared.

This work is permanently accessible online free of charge and published under the CC-BY.