Provocările specialiştilor în identificarea consumatorilor de alcool – studiu la profesioniştii din domeniul transporturilor rutiere

Introducere

Specialiştii din domeniul medical fac eforturi în a identifica problemele de sănătate apărute la profesioniştii din domeniul tranporturilor, care, potrivit legii, au obligaţia de a se prezenta la examinările anuale medicale şi psihologice conform Ordinului 1151/2021 al Ministerului Transporturilor, elaborat pentru monitorizarea sistemului de transport din România⁽¹⁾. O parte din aceşti participanţi la trafic încearcă eludarea acestor examinări, însă prezenţa importantă a celor care participă, se implică şi respectă legislaţia permite screeningul acestei populaţii semnificative şi predicţii importante asupra sănătăţii acestei categorii profesionale.

Domeniul transporturilor cuprinde, pe lângă sistemul om-maşină-mediu, implicarea profesioniştilor din acest domeniu, adică specialiştii din Ministerul Transporturilor (prin Autoritatea Rutieră Română; ARR), CNAIR (Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere), infrastructura drumurilor şi profesioniştii din sistemul sănătăţii, care monitorizează resursa umană din sistemul rutier.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii raportează un număr ridicat al deceselor rutiere atribuite consumului de alcool, cu orientare pe reducerea consumului de alcool şi droguri la volan, concretizată prin măsuri legislative recomandate tuturor ţărilor⁽²⁾.

Alcoolul este un factor ce reduce activitatea neuronală în regiunile creierului responsabile pentru funcţii cum ar fi performanţa în a conduce autoturismul⁽³⁾, necesitând o combinaţie de abilităţi perceptuale, cognitive şi psihomotorii^(4,5). Afectarea proceselor cognitive prin abuz de alcool a fost dovedită ştiinţific, concentraţia de alcool şi efectele fiind diferite în majoritatea cazurilor, pragul acestor influenţe fiind specific fiecărui individ, cu un interval între 0,05% şi 0,08%^(5,6).

Influenţa alcoolului asupra funcţiilor cognitive importante, cum sunt percepţia, funcţiile psihomotorii, timpul de reacţie, vigilenţa, atenţia şi funcţiile executive (esenţiale în activitatea de a conduce), este, de asemenea, dovedită de numeroase studii^(7,8,9,10).

În comparaţie cu un conducător auto treaz, care nu a consumat alcool, riscul de accident al unui şofer aflat sub influenţa alcoolului este semnificativ mai mare începând cu o concentraţie de aproximativ 0,4‰^(11,12,13).

Efectele comportamentale ale consumatorului de alcool variază de la o persoană la alta, nelinear, luând în considerare doza, timpul, motivul, caracteristicile frecvenţei, ameliorarea anxietăţii şi perioada din zi, ajungând până la afectarea funcţiei motorii şi cognitive.

Alcoolul modifică activitatea neuronală a sistemului nervos central⁽¹⁴⁾, afectând structurile creierului, care guvernează controlul motor, motivaţia, controlul executiv, memoria de lucru şi atenţia⁽¹⁵⁾. Unele studii au demonstrat că alcoolul afectează funcţia vizuală binoculară şi mişcările oculare de vergenţă⁽¹⁶⁾, îngustează percepţia vizuală a conducătorilor auto⁽¹⁷⁾ şi afectează acurateţea procesării informaţiilor în vederea periferică⁽¹⁸⁾.

Există un paradox în acest domeniu: deşi sunt numeroase studii care atestă că tinerii învaţă mai uşor şi îşi formează cu uşurinţă deprinderile în a conduce, ei sunt totuşi predispuşi la accidente comparativ cu grupele de vârstă superioare care au experienţă, dar la care afectarea aptitudinilor şi a stării de sănătate este inevitabilă, din cauza înaintării în vârstă. Rezultate similare au arătat că 42% dintre şoferii profesionişti tineri cu vârsta între 19 şi 29 de ani sunt cei care au cauzat accidente⁽¹⁹⁾. În unele ţări, accesibilitatea la unele funcţii, cum este cea de pompier (un segment din sistemul de siguranţa transporturilor), nu le este permisă celor care suferă de epilepsie, diabet sau adicţie de alcool⁽²⁰⁾.

Scopul acestui studiu este de a atrage atenţia asupra importanţei identificării marilor consumatori de alcool care practică profesia de conducător auto profesionist şi care reprezintă un risc pentru siguranţa transporturilor şi producerea de accidente rutiere.

Metodologie

Am luat pentru evaluare 129 de bărbaţi, care au apelat la serviciile de evaluare medicală şi psihologică din cadrul Centrului medical Topmed din Târgu-Mureş, autorizat pentru efectuarea examinărilor medicale şi psihologice din domeniul siguranţei transporturilor, conform Ordinului nr. 1151/1752/2021 pentru aprobarea cadrului general privind examinarea medicală şi psihologică a personalului cu atribuţii în siguranţa transporturilor⁽¹⁾.

Grupul investigat a fost format din persoane cu vârsta între 18 şi 79 de ani care s-au prezentat la evaluarea medicală şi psihologică obligatorie în perioada octombrie 2022 - iulie 2024. Cei 129 de participanţi la studiu au fost selectaţi din 1219 participanţi care au efectuat evaluările în perioada 2022-2024 (10,58%), cu rezultate aptitudinale psihologice sub baremele stabilite de ordin, consemnaţi prin apt condiţionat, cu revenire, inapt sau inapt temporar.

Protocolul medical a constat în anamneză, examen clinic general şi analize paraclinice obligatorii înscrise în fişa medicală (hemoleucogramă completă, glicemie, uree, creatinină, TGP - transaminază glutamică piruvică, TGO - transaminază glutamică oxaloacetică, GGT - gamaglutamiltranspeptidază, colesterol seric total, examen sumar urină, test serologic VDRL, test HIV)⁽⁴⁾.

Rezultate

Pentru acest studiu s-au luat în calcul vârsta pacienţilor, rezultatele psihologice de aptitudine obţinute prin evaluări psihosomatice, cognitiv-aptitudinale, psihomotrice, motivaţional-afective, capacitatea reglatorie, respectiv psihorelaţionare.

S-au adăugat şi teste medicale de laborator, şi anume:

• indicele gama GT, GGT - gamaglutamil-transpeptidază, determinat prin proba ser, metoda spectrofotometrie, analizor JEOL JCA-BM 6010/C, interval biologic de referinţă <= 55 U/l;
• indicele ALT-TGP - transaminază glutamică piruvică, determinat prin proba ser, metoda spectrofotometrie, analizor JEOL JCA-BM 6010/C, interval biologic de referinţă 5-41 Ul/l;
• indicele AST-TGO - transaminază glutamică oxaloacetică, determinat prin proba ser, metoda spectrofotometrie, analizor JEOL JCA-BM 6010/C, interval biologic de referinţă <=35,00 Ul/l.

Se observă o predominanţă a persoanelor cu vârste între 40 şi 70 de ani (figura 1).
 

Figura 2 prezintă rezultatele psihologice ale subiecţilor pe grupe de vârstă. Astfel că, în grupa de vârstă 18-30 de ani şi cea de 31-40 de ani, participanţii au primit calificativul de apt cu revenire anuală în proporţie de 100%; în grupa de vârstă următoare, 19 persoane (86,36%) au primit calificativul apt cu revenire anuală, trei (13,63%) cu revenire la 3/6 luni; grupa de vârstă 51-60 de ani a avut 47 de subiecţi cu revenire anuală (87,03%); grupa de vârstă 61-70 de ani a avut 81,71% cu revenire anuală şi câte un subiect cu revenire la 3/6 luni, un inapt temporar şi un inapt; din grupa de vârstă 71-80 de ani, doi subiecţi au primit calificativul apt cu revenire anuală, unul cu revenire la 3/6 luni şi un inapt.
 

Figura 3 prezintă procentajul pacienţilor cu GGT peste nivelul de referinţă (>66 U/l) pe grupe de vârstă (de 31%).
 

În figura 4 sunt prezentate rezultatele analizelor peste intervalul de referinţă al AST-TGO, pe grupe de vârstă (la 15,50% din lot).
 

Figura 5 prezintă rezultatele celor aflaţi peste intervalul biologic de referinţă al ALT-TGP, respectiv 18,59% din cei 129 de subiecţi investigaţi.
 

Au fost investigaţi următorii indici:

• glicemici (determinaţi prin proba ser, metoda spectrofotometrie, analizor JEOL JCA-BM 6010/C, interval biologic de referinţă 60-110 mg/dl);
• colesterolul seric total (determinat prin proba ser, metoda spectrofotometrie, analizor JEOL JCA-BM 6010/C, interval biologic de referinţă <=200,00 mg/dl);
• ureea serică (determinată prin probă din ser, metoda spectrofotometrie, analizor JEOL JCA-BM 6010/C, interval biologic de referinţă 10-50 mg/dl);
• creatinina serică (determinată prin proba ser, metoda spectrofotometrie, analizor JEOL JCA-BM 6010/C, interval biologic de referinţă 0,70-1,10 mg/dl);

S-a constatat că, dintre cei 129 de subiecţi cu rezultate psihologice aflate în afara baremelor de evaluare psihologică şi care au primit aviz restricţionat sau chiar de inaptitudine, 21,72% au prezentat un indice în afara baremului de referinţă, 33,33% au avut doi indici biochimici în afara intervalului de referinţă, 20,93% au avut trei indici aflaţi peste intervalul biologic de referinţă, 10,85% au avut patru indici în afara baremului de referinţă, 4,65% au avut cinci indici în afara intervalului biologic de referinţă, doar 8,52% dintre participanţii la studiu având indicii biochimici aflaţi în intervalul normal de referinţă.

Valori superioare baremului biologic de referinţă ale GGT au fost constatate la 31% dintre subiecţi, ale AST-TGO la 15,50%, respectiv ale ALT-TGP pentru 18,59% dintre participanţi (figura 6).
 

Discuţie

Tulburările legate de consumul de alcool pot fi depistate destul de târziu, deoarece simptomele sunt prezente atunci când este instalată dependenţa sau când deja apar afectări ale organelor interne. Poate cel mai important în tratamentul unui pacient este recunoaşterea afecţiunii de care suferă. Profilaxia şi prevenţia se pot face cu ajutorul unor programe ţintite pe adolescenţi şi tineri încă din liceu, pentru conştientizarea efectelor negative ale dependenţelor de orice tip.

Formarea continuă ar putea fi un factor de asigurare că abilităţile acestei categorii de personal sunt suficient de dezvoltate şi acurate, raportate la activităţile desfăşurate. Dacă este aşa, atunci factorii de risc în accidentare ar trebui să fie lipsa experienţei, şi nu atât starea de sănătate. Sunt numeroase studii care certifică faptul că alcoolul afectează capacitatea de a conduce un autoturism^(2,3), că poate produce numeroase accidente⁽¹⁹⁾, unele chiar letale. Cu toate acestea, vorbim despre un segment din piaţa muncii destul de numeros care consumă alcool sau chiar sunt indicii ale dependenţei de alcool.

Pentru a promova schimbarea comportamentului la nivel individual al pacienţilor cu dependenţă de alcool, planul de intervenţie trebuie să identifice moduri în care să evidenţieze riscurile pentru sănătate ale consumului şi să motiveze procesele de schimbare⁽²⁴⁾. Doar conştientizarea cu privire la consumul de alcool şi riscul asupra sănătăţii are un efect sustenabil redus asupra comportamentelor de ingestie de alcool cu severitate mai mică⁽²⁵⁾, fiind necesare planuri de intervenţie şi follow-up pentru stoparea consumului, susţinerea abstinenţei şi a riscului de recădere.

În majoritatea cazurilor de dependenţă de alcool pacienţii răspund în mod constant că nu consumă mult, sau consumă doar „uneori”, ori că acest consum este în parametri normali (doar la evenimente) etc. Sunt numeroase studii care constată acelaşi lucru, şi anume că subiecţii declară nivelurile de alcool ca fiind „normale”⁽²⁶⁾, pacienţii „îşi cunosc propriile limite”, „nu sunt consumatori-problemă”⁽²⁷⁾ sau conştientizează efectele consumului prea ridicat de alcool⁽²⁸⁾. Acest comportament de procesare defensivă se manifestă prin evitare, minimizare sau negare⁽²⁹⁾ şi reduce semnificativ şansele de ameliorare a dependenţelor. De aceea este puţin probabil ca chestionarelor aplicate conducătorilor auto profesionişti să evidenţieze dependenţa. Aceştia încearcă disimularea itemilor ţintiţi asupra consumului de alcool, iar specialiştii din domeniul medical coroborează informaţiile obţinute prin anamneză, interviu şi evaluare, bazate pe propria declaraţie, cu rezultatele biochimice pentru elaborarea unui profil exact al stării de sănătate.

Tocmai de aceea se recomandă, în cazul profesioniştilor din domeniul transporturilor care au obligativitatea efectuării evaluărilor medicale şi psihologice, să existe echipe interdisciplinare în care să se dezvolte schimbul de informaţii între medicul de certificare, psihiatru şi psihologul examinator⁽¹⁾.

Alte studii concluzionează că, pe măsură ce consumul de alcool este mai mare, cu atât este mai ridicată procesarea defensivă⁽²⁹⁾, tocmai pentru a evita conţinutul mesajului. Pe lângă consumul excesiv de alcool, stigmatizarea poate fi un factor suplimentar de frică sau anxietate⁽³⁰⁾.

Concluzii

Pentru ca indivizii să îşi recunoască consumul excesiv de alcool, ei trebuie informaţi exact cu privire la limitele sau punctele de limită care îi pot afecta, ce înseamnă exces şi cum poate afecta acesta starea de sănătate. Sunt aspecte importante de clarificat referitoare la aceste limite, la toleranţa la alcool şi sistemul de metabolizare a acestuia, care poate fi diferit pentru unele persoane.

Dependenţa şi consumul mediu sau excesiv de alcool pot fi dovedite cu uşurinţă prin asocierea factorilor psihologici cu indicii aflaţi peste nivelul biologic de referinţă al transaminazelor. Detecţia precoce a alcoolismului şi screeningul populaţiei din domeniul transporturilor pot contribui la siguranţa transporturilor şi la evitarea producerii accidentelor.

De aceea este importantă necesitatea interconectării datelor medicale şi psihologice în diagnosticare, urmată de un plan eficient de intervenţie. Considerăm importante colaborarea echipelor de evaluare şi implicarea fiecărui specialist din domeniu în identificarea şi screeningul subiecţilor participanţi în sistemul transporturilor, dar şi partea intervenţională, de conştientizare a implicaţiilor abuzului de alcool şi a deficienţelor, cu afectarea sănătăţii din cauza consumului de alcool.

Autori pentru corespondenţă: Ştefania‑Diana Nilca E-mail: psi_iq@yahoo.com

CONFLICT OF INTEREST: none declared.

FINANCIAL SUPPORT: none declared.

This work is permanently accessible online free of charge and published under the CC-BY.