Parametrii clinici şi psihologici în consumul de băuturi energizante la adolescenţi

Introducere

De la intrarea pe piaţă la nivel mondial, în 1987, consumul de energizante a crescut rapid. Opinia experţilor este că aceste substanţe ar trebui să fie etichetate şi restricţionate nu ca suplimente alimentare, aşa cum sunt comercializate în prezent. Diverse recenzii conectează consumul excesiv de băuturi energizante cu diverse probleme de sănătate, cauzate în principal de aportul ridicat de cofeină^(1,2,3,4). Printre problemele identificate la adolescenţi ca urmare a consumului excesiv de băuturi energizante se numără problemele cardiovasculare şi neurologice⁽⁵⁾.

În Europa, populaţia adolescentă a declarat că a consumat băuturi energizante în proporţie de 68% în ultimul an, iar în SUA consumul de cofeină şi băuturi energizante declarat al populaţiei tinere a fost de 30-50%. Studiile efectuate şi publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi de numeroase reviste medicale respectate indică o preocupare semnificativă privind comportamentul nutriţional al adolescenţilor şi ingerarea de alimente şi substanţe nesănătoase⁽⁶⁾.

Adolescenţa este perioada de tranziţie de la copilărie la vârsta adultă, perioada de dezvoltare fizică, psihologică şi socială în timpul căreia se câştigă 50% din greutatea adultă, 20% din înălţimea adultă şi 50% din masa osoasă adultă⁽⁷⁾.

Este important ca dieta şi aportul alimentar ale unui adolescent să includă calciu şi fier, ambele fiind necesare pentru oase sănătoase şi creşterea musculară. Consumul crescut de băuturi carbogazoase îndulcite şi aportul scăzut de lapte pot compromite oasele, dar adolescenţii preferă consumul acestor alimente fără a prevedea consecinţele pe termen lung, cu scopul de a-şi controla propriul corp şi dieta⁽⁸⁾.

Furtuna hormonală prin care trec adolescenţii aduce schimbări frecvente de dispoziţie, uneori nejustificate, dar şi depresie, tensiune, anxietate, dureri de cap, dureri musculare, retenţie de apă, nervozitate, pierderea poftei de mâncare sau reacţie exagerată la stimuli minori. Acestea sunt doar câteva dintre simptomele relevante pentru identificarea compoziţiei dietei, dar mai ales pentru alegerea elementelor nutritive perfecte pentru un adolescent. Deşi nu vorbim despre interzicerea cofeinei sau a băuturilor energizante, ne referim la moderaţie, iar dacă antecedentele minorului pot provoca boli, atunci, cu siguranţă, se poate interzice consumul acestor substanţe.

Aceste băuturi pot spori energia, pot îmbunătăţi vigilenţa şi pot menţine starea de veghe, pot creşte performanţa în cazul exerciţiilor fizice de intensitate ridicată, acestea fiind unele dintre motivele pentru care această băutură a devenit una dintre cel mai frecvent utilizate băuturi de către sportivi şi practicanţi⁽⁹⁾.

Riscul consumului de băuturi energizante la copii şi adolescenţi este că pot apărea complicaţii din cauza staturii corporale, a expunerii anterioare scăzute la cofeină şi a toleranţei la aceste substanţe⁽¹⁰⁾. Cele mai multe băuturi energizante conţin metaboliţi vasoactivi precum cofeină, zahăr, taurină, complexul de vitamine B, guarana şi ginseng, concentraţia acestor substanţe fiind diferită în funcţie de produs. Altele pot conţine un amestec de cofeină, taurină, extracte de plante precum guarana, yerba mate, ginseng, vitamine precum riboflavina, niacina, vitamina B6, glucuronolactonă sau aminoacizi⁽¹⁰⁾.

O doză de energie ingerată pe un fond de agitaţie psihomotorie, hipertensiune arterială şi suprasolicitare poate fi un potenţial pericol, cu risc de accident vascular cerebral, infarct miocardic, aritmie sau alte deficite din cadrul sistemului cardiovascular.

Un studiu privind consumul unei renumite băuturi energizante a condus la rezultatul că acesta a indus creşterea tensiunii sistolice (+7 mm Hg), diastolice (+4 mm Hg) şi a frecvenţei cardiace (+7 bătăi cardiace/min), iar stresul adăugat după consumul de băutură energizantă a crescut tensiunea sistolică cu încă 3 mm Hg şi frecvenţa cardiacă cu 13 bătăi/min, conducând la concluzia că băutura energizantă asociată cu stresul mental aduce o sarcină cardiovasculară cumulativă şi reduce fluxul sanguin cerebral⁽¹¹⁾.

Studii similare au fost efectuate în întreaga lume, cum ar fi cel de investigare a băuturile energizante noncalorice, cofeinizate, la 30 de bărbaţi sănătoşi (25±4 ani), care au concluzionat că băuturile energizante cresc tensiunea arterială în repaus şi ritmul cardiac, dar cresc, de asemenea, şi performanţa la efort a sportivilor⁽¹²⁾.

Din acest spectru fac parte şi studiile realizate în România, în anul 2024, la o populaţie de 1017 respondenţi (470 de bărbaţi, 547 de femei) cu vârsta cuprinsă între 16 ani şi 25 de ani, normoponderali, dar cu tendinţă spre sedentarism. Rezultatele acestui studiu indică o preferinţă şi chiar o dependenţă faţă de produsele cofeinizate (50,48%), dar şi de junk food, fast food hipercaloric şi dezvoltarea unor forme ale dependenţei alimentare⁽¹³⁾.

Consumul combinat de băuturi energizante şi alcool reprezintă o ameninţare gravă la adresa sănătăţii publice⁽¹⁴⁾, aceste combinaţii fiind adesea utilizate pentru efectul lor sinergic, pentru a potenţa efectul alcoolului, fie că este vorba de întâlniri socioculturale, schimbări de dispoziţie sau întreaga gamă de experienţe adolescentine intense, deşi în ceea ce priveşte compoziţia chimică există o contradicţie⁽¹⁵⁾.

Important de luat în considerare sunt puterea pre­fe­rin­ţelor de consum şi capacitatea adolescenţilor de a face alegeri sănătoase. Relaţia dintre alimentaţia emo­ţională, energie şi starea nutriţională este strâns legată de tipul de personalitate, după cum se specifică în unele studii⁽¹⁶⁾.

Consumul de energizante este frecvent în rândul adolescenţilor şi chiar mai frecvent în rândul celor care fac sport. Există o proporţie destul de mare de tineri care preferă activităţile de noapte şi care, din cauza somnolenţei din timpul zilei, apelează la băuturi energizante pentru a-şi menţine nivelul de energie ridicat. Elementele specifice ale riscului asociat consumului excesiv de băuturi energizante fie nu sunt cercetate, fie sunt ignorate, fie sunt la limita responsabilităţii („mie nu mi se poate întâmpla”).

Publicitatea agresivă a băuturilor energizante ne conduce la concluzia că există suficienţi bani în această industrie pentru a le promova şi, prin urmare, un consum suficient pentru a susţine ciclul de promovare. Capacitatea decizională a adolescentului, a puberului care foloseşte aceste substanţe (cofeină, taurină etc.) pentru a se energiza, în loc de odihnă, relaxare, repaus activ etc., rămâne sub semnul întrebării. Deşi în prezent, în România, se încearcă scoaterea comercianţilor acestor substanţe din şcoli şi licee, acest lucru nu este încă suficient pentru a limita accesul lor în şcoli. Pe de altă parte, sumele alocate de părinţi adolescentului pentru alimentaţia zilnică la şcoală sunt în creştere fie din cauza mediului sociocultural şi a implicaţiilor sociale, fie din cauza preţurilor care cresc de la an la an, fie din cauza comodităţii de a-i asigura adolescentului mâncare pregătită acasă pentru ziua respectivă.

Conform unui studiu, există dovezi că un aport mai scăzut de cofeină (3-6 mg/kg) produce efecte mai plăcute (euforie, calm, plăcere) decât dozele mai mari care depăşesc 6 mg/kg, cu efecte de tensiune, nervozitate, anxietate, excitaţie, iritabilitate, greaţă, palpitaţii, nelinişte, dar şi îmbunătăţirea performanţelor, a timpului de reacţie, a vigilenţei şi a atenţiei⁽¹⁷⁾.

Factorii care pot influenţa comportamentul nu­tri­ţional pot fi:

Gustul.

Foamea şi nevoia de satisfacţie imediată.

Apetitul, plăcerea de consum.

Efectul psihologic bidirecţional al alimentaţiei (stres, anxietate, dispoziţie negativă, afecţiune versus saţietate, satisfacţie, dispoziţie şi afecţiune pozitivă).

Efectul sociocultural de masă al alimentelor. De la o vârstă fragedă suntem implicaţi în activităţi sociale în care se consumă calorii în exces şi alcool, sucuri sau băuturi hipercalorice, la botezuri, onomastici, nunţi, chiar şi înmormântări, ori alte ocazii de întâlniri şi consum nutriţional excesiv.

Efectul psihologic de coping al vacanţei, unde apare supraalimentarea (all-inclusive, ultra-all-inclusive).

Efectul de socializare – întâlnire pentru cină, cafea, un pahar de vin/bere.

Efectul cultural – degustări de vinuri, degustări de şampanie, asocierea mâncării cu băuturi fine, dineuri, prezentări de artă cu element nutriţional.

Această complementaritate între satisfacerea nevoilor primare şi secundare conduce adesea la exces caloric, la un consum uneori necalculat, stimularea consumului din mai multe părţi fiind apanajul marketingului, care îl exploatează la maximum.

Materiale şi metodă – studiu de caz

Ne bazăm pe un studiu efectuat în iunie 2024, în Centrul Medical TOPMED din oraşul Târgu-Mureş, având un subiect de sex masculin, în vârstă de 17 ani şi 9 luni, care s-a prezentat la clinică pentru evaluare psihologică în vederea obţinerii permisului de conducere. Pacientul provine dintr-o familie cu patru copii, cu părinţi căsătoriţi, având o constituţie astenică şi conformaţie longilină.

Declară consumul de băuturi energizante înainte de evaluarea medicală şi psihologică. Înălţime 178 cm, greutate 75 kg, IMC normal. Declară că face sport, fitness ori de câte ori poate, de minimum trei ori pe săptămână. Ridică greutăţi mari, între 20 kg şi 60 kg.

Examenele medicale pentru determinarea glicemiei în clinică s-au făcut prin probă serică şi metoda spectrofotometrică, analizor: JEOL JCA-BM 6010/C, UM mg/dl, intervalul biologic de referinţă fiind 60-110 mg/dl şi indicii glicemici în ziua consumului băuturii energizante – glicemia 130 mg/dl, la aproximativ o oră după ingerare. A doua probă a fost efectuată la ora 13:45, iar rezultatele glicemiei capilare, probă de sânge – metodă manuală, tehnică manuală analizor, interval de referinţă biologică 60-110 mg/dl, rezultatul fiind de 101 mg/dl.

Conform Ordinului Ministerului Transportului din România nr. 513 din 14.02.2019 privind stabilirea condiţiilor de efectuare a evaluării psihologice a persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere auto, există posibilitatea reprogramării efectuării testelor la o dată ulterioară şi chiar efectuarea tratamentului medical în această perioadă, în măsura în care este necesar. Astfel, pacientul revine a doua zi pentru o nouă probă de sânge şi teste medicale suplimentare, deşi aceste evaluări nu sunt obligatorii pentru obţinerea permisului de conducere.

Analizele hematologice complete au fost efectuate cu produsul biologic din sânge integral EDTA – metoda spectroscopie de impedanţă, citometrie în flux, analizor de spectrofotometrie SYSMEXC XT 20000I, rezultatele fiind prezentate în tabelul 1, împreună cu intervalele de referinţă.
 

Conform ordinului mai sus menţionat, evaluarea psihologică a presupus o serie de teste aplicate în vederea obţinerii permisului de conducere care vizează atenţia concentrată (testul Toulouse-Pieron), atenţia distributivă (testul Romb), viziunea spaţială (testul Cuburi – Vedere Spaţială), personalitatea (testul de personalitate DECAS), precum şi reacţiile complexe de coordonare motorie CMR elaborate de cabinetul PSITEST Iaşi, incluzând coordonarea motorie (CMR), autoreglarea (AR), învăţarea motorie (IM), precizia reacţiei (ER), rapiditatea reacţiei (RR), sincronizarea şi simultaneitatea reacţiilor mână-picior (CMS).

Rezultate

Rezultate medicale. Pacientul prezintă situs solitus abdominal şi atrial, vena cavă inferioară uşor dilatată, debit volumetric de curgere flux AOabd – 1,37 m/s grad 7 mmHg, conexiunile venoatriale, atrioventriculare şi vetriculoarteriale sunt normale, hipertrofia ventriculară stângă HVS uşor concentrică, specifică sportivilor, iar emergenţa arterelor coronare a fost normală.

Pacientul nu prezintă flux de ductus arteriosus, iar ecocardiografic relaţiile sunt normale. Se recomandă un stil de viaţă adecvat vârstei, sport şi control cardiologic la nevoie.

Parametrii medicali testaţi: TA 130/80 la aproximativ trei ore după ingestie. Consumul de băuturi energizante a fost raportat cu o frecvenţă de cel puţin trei ori pe săptămână, două doze pe zi.

Consultaţia cardiologică la trei zile după ingestia unei băuturi energizante a evidenţiat o tensiune arterială de 128/60 mm Hg, stare clinică bună, sunete cardiace ritmice bine bătute, fără sufluri cu caracter patologic, ficat în limite normale, pulsuri periferice palpabile.

Interpretarea electrocardiogramei EKG a marcat puls cardiac AV 94/min, interval PQ – 180 ms, complexul QRS intermediar, QES – 60 ms, interval QTc – 380 ms.

Protocol ecocardiografic: valva aortică AO normală, valva mitrală Mi MAPSE (excursia sistolică a planului inelar mitral) – 1,75 cm, raport E/A >1, valva pulmonară Pu – insuficienţă pulmonară minoră, valva tricuspidă Tri-TAPSE (excursia sistolică a planului inelar tricuspidian), insuficienţă tricuspidiană minoră – 2,8 cm. Pericardul – liber, pleură liberă, contractibilitate bună.

S-au înregistrat şi următoarele date: atenţia concentrată (testată cu Toulouse Pieron/4 min) – scor brut 134, peste nivelul mediu de referinţă (intervalul normal de referinţă – scor brut: 89-131), atenţia distributivă (evaluată cu testul de atenţie Romb/5 min (interval normal de referinţă – scor brut: 5-7), scor brut 8, peste nivelul mediu de referinţă, vederea spaţială evaluată cu testul VS Cuburi/3 min (interval normal de referinţă – scor brut: 6-9, scor brut 10 – peste nivelul mediu de referinţă). Coordonarea motorie complexă testează nivelul de motricitate, coordonarea motrică, reactivitatea, viteza şi acurateţea reacţiilor complexe, învăţarea motrică şi echilibrul emoţional-autoreglare (situat peste nivelul mediu), iar tipul de personalitate (test de personalitate fără limită de timp) a fost asertiv, extrovertit, deschis, cu responsabilitate socială (influenţat de factorii socioculturali).

Discuţie

S-a constatat că glicemia ridicată (130 mg/dl) în dimineaţa consumului a scăzut în a doua zi, dar tensiunea arterială crescută a rămas ridicată atât în prima zi, cât şi în următoarele trei zile (72 de ore). Efectul prelungit al consumului de băuturi energizante asupra inimii unui atlet face, de asemenea, obiectul multor altor studii^(6,11,18).

Un studiu interesant din 2021, din Japonia, realizat la 2000 de subiecţi, care chestiona acordul părinţilor sportivilor adolescenţi, arată că aceştia sunt în mare parte de acord (95%) să li se administreze copiilor lor băuturi energizante pentru performanţă⁽¹⁸⁾.

Studii anterioare, cum ar fi cel efectuat la 30 de adulţi care au consumat băuturi energizante noncalorice, îndulcite cu zahăr, au arătat o creştere a tensiunii arteriale sistolice în repaus şi modificări similare ale pulsului⁽¹³⁾. O cercetare recentă, efectuată pe un eşantion de adolescenţi din Spania în 2022, relevă un consum mediu de cel puţin o dată pe lună (24,4%) şi asocierea efectelor fiziologice (tremurături, dureri în piept) şi psihologice (oboseală, urinare excesivă, insomnie şi lipsă de odihnă) cu acest consum⁽¹⁹⁾.

Cordul este cel care poate suferi din cauza consumului ridicat de cofeină, iar metabolizarea acestei substanţe produce efecte chiar şi în câteva zile⁽²⁰⁾.

Experţii medicali avertizează în mod constant asupra efectelor nocive pe care consumul excesiv de băuturi cofeinizate sau energizante le are asupra sănătăţii adolescenţilor⁽²¹⁾. Cu toate acestea, este o industrie cu mulţi bani, motiv pentru care este în permanentă dezvoltare. Cazurile prezentate evidenţiază disfuncţiile medicale cauzate de consumul de băuturi şi substanţe stimulante cu efect nociv asupra organelor interne, dar cu o creştere a nivelului de activare mintală şi de stimulare a activităţii cerebrale şi, prin urmare, a performanţelor intelectuale.

Un nivel crescut al activităţii creierului şi al proceselor mintale este, de asemenea, dovedit în neuroştiinţe atunci când se consumă substanţe stimulante⁽²²⁾. S-a demonstrat că băuturile energizante care conţin taurină au un efect clinic mai pronunţat asupra proceselor cognitive decât efectul cafelei asupra proceselor cognitive⁽²²⁾.

Un studiu cu băuturi energizante şi efect placebo a arătat un nivel mai ridicat al proceselor cognitive (vigilenţă, atenţie concentrată şi timp de reacţie psihomotorie) sub influenţa băuturilor energizante⁽²³⁾. Efectul consumului de energizante a fost, de asemenea, demonstrat în studii, cum ar fi unul în rândul a 71 de adolescenţi arabi israelieni sănătoşi (din care 56% fete), al cărui impact a fost caracterizat prin creşterea nivelului de insulină şi a celui de glucoză din sânge, asociată cu un consum frecvent⁽²⁴⁾.

Ingestia de cofeină combinată cu zahăr, taurină şi alte substanţe adăugate în mod obişnuit la băuturile energizante creşte impactul răspunsului glicemic şi al funcţiei sistemului cardiovascular, comparativ cu impactul individual al fiecăreia dintre cele două^(25,26,27).

Creşterea consumului de băuturi energizante la populaţia pediatrică este direct corelată cu vizitele frecvente la departamentele de sănătate, având diverse reacţii, cum ar fi efecte neurologice, psihiatrice, renale, gastrointestinale şi cardiovasculare⁽²⁸⁾.

Nu este suficient să informăm adolescenţii cu privire la efectele nocive ale acestor substanţe, ci este momentul să conştientizăm că avem de-a face cu o nouă revoluţie nutriţională hipercalorică, reală, adictivă, iar specialiştii în domeniu încearcă să creeze programe specifice de consum energetic pentru a compensa utilizarea tot mai frecventă a acestor substanţe. De asemenea, este cunoscut faptul că adolescenţii preferă gratificarea imediată, satisfăcându-şi nevoile primare fără întârziere şi abia la vârsta adultă vor fi capabili să întârzie satisfacţia imediată şi să prevină bolile cardiovasculare sau tulburările alimentare.

Concluzii

Se constată o creştere a consumului de băuturi energizante în România, un obicei larg întâlnit în rândul adolescenţilor. Deşi acest consum depinde de caracteristicile socio-demografice, există o prevalenţă ridicată a celor care consumă şi o predicţie a obiceiurilor legate de comportamentele de risc.

Menţinerea stării de vigilenţă şi efectele consumului de energizante sunt apreciate de tineri, deşi se înregistrează agitaţie psihomotorie şi tensiune arterială ridicată timp de două-trei zile după consum, la fel ca şi subiectul nostru.

În acest studiu de caz, s-a constatat că analizele tânărului care s-a prezentat pentru evaluarea permisului de conducere au fost surprinzătoare, din cauza efectului prelungit asupra tensiunii arteriale. Deşi indicii medicali au fost în mare parte la nivel mediu, doar unii parametri au fost în afara nivelului de referinţă (limfocite 46,3%, hematocrit 41%, neutrofile 48,1%), insuficienţa pulmonară minoră şi insuficienţa tricuspidiană minoră fiind indicii ale unui dezechilibru minor din cauza efectelor secundare ale consumului de băuturi energizante.

Indicii psihologici relevanţi plasează subiectul în spectrul aptitudinilor peste medie, vârsta şi consumul de energizante fiind variabile relevante în acest caz. Se poate anticipa un consum crescut de băuturi energizante în cazul adolescenţilor expuşi la evaluări de orice tip, fie că vorbim despre examene şcolare, fie de cele sportive.

Contracararea efectului de consum va fi o provocare pentru specialişti, deoarece vorbim de acţiuni de limitare, iar comportamentul sociocultural al adolescenţilor indică o preferinţă ridicată pentru socializarea în centre comerciale sau alte locuri care stimulează consumul de băuturi energizante. 

Autori pentru corespondenţă: Ştefania-Diana Nilca E-mail: psi_iq@yahoo.com

CONFLICT OF INTEREST: none declared.

FINANCIAL SUPPORT: none declared.

This work is permanently accessible online free of charge and published under the CC-BY.