Influenţa modelelor sociale asupra obiceiurilor nutriţionale din școală

Introducere

Obiceiurile alimentare formate în copilărie și adolescență reprezintă determinanți importanți ai stării de sănătate pe termen lung, influențând atât dezvoltarea fizică și cognitivă, cât și riscul de apariție a bolilor cronice netransmisibile la vârsta adultă. Perioada școlară constituie o etapă critică pentru consolidarea comportamentelor alimentare, deoarece elevii își dezvoltă treptat autonomia în alegerea alimentelor și sunt expuși simultan influențelor provenite din mediul familial, din grupul de egali și din mediul educațional. Literatura de specialitate evidențiază faptul că preferințele alimentare și comportamentele nutriționale dobândite în această etapă tind să persiste de-a lungul vieții, subliniind importanța identificării factorilor care contribuie la formarea unor obiceiuri alimentare sănătoase încă din perioada școlară^(1-3).

Comportamentele alimentare nu sunt determinate exclusiv de factori biologici sau de preferințele individuale, ci sunt puternic influențate de contextul social în care indivizii își desfășoară activitatea. Conceptul de social modelling descrie tendința persoanelor de a adapta tipul și cantitatea de alimente consumate în funcție de comportamentele observate la cei din jur, în special la persoanele percepute drept modele sau surse de autoritate. Studiile au demonstrat că normele sociale și comportamentele alimentare ale persoanelor semnificative pot influența alegerile alimentare, frecvența consumului anumitor alimente și atitudinile față de alimentație. În cazul copiilor și adolescenților, această influență este deosebit de importantă, deoarece comportamentele observate în mediul social contribuie la dezvoltarea și consolidarea unor modele alimentare care pot persista până la vârsta adultă^(4-6).

Pe lângă influența exercitată de familie și grupul de prieteni, mediul școlar reprezintă unul dintre cei mai importanți factori care contribuie la formarea comportamentelor alimentare în rândul copiilor și adolescenților. Având în vedere timpul semnificativ petrecut în unitățile de învățământ, școala oferă un context în care elevii sunt expuși zilnic la norme sociale, comportamente și atitudini care pot influența alegerile alimentare. Literatura de specialitate evidențiază faptul că mediul școlar poate susține adoptarea unor comportamente alimentare sănătoase prin activități de educație nutrițională, politici alimentare adecvate și modele comportamentale oferite de persoanele cu care elevii interacționează frecvent. Astfel, școala este recunoscută ca un cadru esențial pentru promovarea sănătății și pentru dezvoltarea unor obiceiuri alimentare favorabile pe termen lung^(7-9).

Cadrele didactice reprezintă o categorie importantă de modele sociale în mediul școlar, având capacitatea de a influența comportamentele, atitudinile și valorile elevilor prin interacțiunile cotidiene și prin comportamentele pe care le manifestă. În contextul alimentației, profesorii pot contribui atât direct, prin activități de educație pentru sănătate și nutriție, cât și indirect, prin propriile obiceiuri alimentare observate de elevi și prin mesajele transmise referitoare la alimentație și stil de viață. Cercetările au evidențiat faptul că practicile și comportamentele alimentare ale cadrelor didactice pot influența percepțiile elevilor asupra alimentației sănătoase și pot contribui la formarea unor norme sociale în mediul școlar. De asemenea, profesorii care adoptă comportamente favorabile sănătății sunt mai predispuși să promoveze activ mesaje și practici asociate unei alimentații echilibrate în cursul activităților școlare^(10-12).

În acest context, scopul acestui studiu a fost de a analiza influența modelelor sociale din mediul școlar asupra obiceiurilor nutriționale ale elevilor, prin evaluarea cunoștințelor și comportamentelor alimentare ale elevilor și cadrelor didactice, precum și a percepției acestora asupra rolului profesorilor în promovarea unor comportamente alimentare sănătoase.

Materiale și metodă

Acest studiu observațional transversal s-a desfășurat în perioada februarie-martie 2026, la Colegiul Național „George Coșbuc”, Năsăud, și a urmărit evaluarea influenței modelelor sociale din mediul școlar asupra obiceiurilor nutriționale ale elevilor. Datele au fost colectate prin intermediul a două chestionare electronice, distribuite prin platforma Google Forms, unul adresat elevilor și unul cadrelor didactice. Instrumentele de cercetare au fost elaborate special pentru acest studiu și au inclus itemi referitori la caracteristicile sociodemografice, cunoștințele privind alimentația sănătoasă, comportamentele alimentare și percepția asupra influenței exercitate de modelele sociale din mediul școlar. Chestionarul destinat elevilor a inclus, suplimentar, întrebări privind caracteristicile antropometrice și obiceiurile alimentare în timpul programului școlar.

Eșantionul a fost alcătuit din 521 de participanți. Au fost incluși respondenții care și-au exprimat acordul de participare și au completat chestionarele administrate. Pentru elevii minori, participarea s-a realizat pe baza consimțământului informat al părintelui sau al tutorelui legal. Participarea la studiu a fost voluntară, răspunsurile au fost colectate anonim și utilizate exclusiv în scop științific.

Datele au fost exportate din platforma Google Forms și centralizate într-o bază de date electronică pentru prelucrare statistică. Pentru procesarea și interpretarea datelor au fost utilizate Microsoft Excel 2021 pentru realizarea tabelelor și graficelor de distribuție și MedCalc Statistical Software pentru aplicarea testelor statistice. Variabilele categorice au fost exprimate prin frecvențe absolute și procentaje, iar variabilele numerice prin medii și deviații standard sau prin mediane și intervale interquartile, în funcție de distribuția datelor. Asocierea dintre variabile a fost evaluată prin teste statistice adecvate tipului de date și distribuției acestora, iar nivelul de semnificație statistică a fost stabilit la p < 0,05.

Rezultate

În studiu au fost incluși 521 de participanți, dintre care 465 de elevi și 56 de cadre didactice. Majoritatea elevilor au fost de sex feminin (62,4%) și au provenit din mediul rural (66,5%). În rândul cadrelor didactice, predominante au fost persoanele de sex feminin (80,4%), iar aproape toți respondenții activau în unități de învățământ din mediul urban (94,6%). Cea mai frecventă categorie de vârstă în rândul profesorilor a fost 40-49 de ani (48,2%).

În ceea ce privește nivelul cunoștințelor referitoare la alimentația sănătoasă, elevii au obținut un scor mediu de 7,69 ± 0,66 puncte dintr-un maximum de 8 puncte, mediana fiind de 8 puncte. Proporția răspunsurilor corecte a fost ridicată pentru majoritatea itemilor evaluați, variind între 90% și 99%. Cele mai ridicate procentaje ale răspunsurilor corecte au fost înregistrate pentru itemii referitori la consumul recomandat de apă (99%), rolul laptelui și iaurtului ca surse de calciu (99%), consumul zilnic de fructe și legume (98%) și valoarea nutritivă redusă a chipsurilor (98%). Cea mai redusă proporție a răspunsurilor corecte a fost observată pentru afirmația referitoare la efectele consumului frecvent de fast-food asupra sănătății (90%), urmată de itemul privind echivalența dintre sucurile „100% naturale” și fructele întregi (92%).

Caracteristicile sociodemografice ale participanților

Cadrele didactice au obținut un scor mediu de 5,66 ± 0,55 puncte dintr-un maximum de 6 puncte, mediana fiind de 6 puncte. Toți respondenții au identificat corect recomandările referitoare la consumul zilnic de fructe și legume, rolul unei alimentații echilibrate în menținerea capacității de concentrare și importanța aportului adecvat de apă pentru funcționarea optimă a organismului. Procentaje ridicate ale răspunsurilor corecte au fost observate și pentru itemii referitori la băuturile carbogazoase și produsele ultraprocesate (96%). Cea mai redusă proporție a răspunsurilor corecte a fost înregistrată pentru afirmația privind efectele consumului regulat de fast-food asupra sănătății, pentru care 73% dintre cadrele didactice au oferit răspunsul corect.

Referitor la frecvența meselor zilnice, aproape jumătate dintre elevi (49,68%) au declarat un consum de trei mese pe zi. 28,17% au raportat consumul a două mese pe zi, iar 15,48% au afirmat că mănâncă de patru ori pe zi. Doar 4,09% dintre respondenți au declarat consumul unei singure mese pe zi, în timp ce 2,58% au raportat cinci sau mai multe mese zilnic.

În ceea ce privește frecvența consumului de mic-dejun, doar 28,82% dintre elevi au declarat că iau micul-dejun zilnic. Cea mai frecventă categorie a fost reprezentată de elevii care iau micul dejun de 1-3 ori pe săptămână (34,84%), urmată de cei care îl consumă zilnic (28,82%). De asemenea, 17,42% dintre respondenți au raportat că iau micul-dejun de 4-6 ori pe săptămână, iar 18,92% au declarat că nu iau niciodată micul-dejun.

Referitor la consumul gustărilor între mesele principale, 40% dintre elevi au declarat că obișnuiesc să consume gustări zilnic, iar 37,63% au raportat că le consumă de câteva ori pe săptămână. Un procentaj de 21,29% au indicat că apelează rar la gustări, în timp ce doar 1,08% dintre respondenți au declarat că nu consumă deloc gustări.

În ceea ce privește alimentele consumate în timpul programului școlar, cea mai frecventă opțiune raportată de elevi a fost reprezentată de produsele achiziționate de la chioșc sau de la magazin (41,72%). Un procentaj de 28,60% dintre respondenți au declarat că își aduc un pachet de acasă, în timp ce 16,99% consumă cel mai frecvent alimente de tip fast-food. De asemenea, 12,69% dintre elevi au afirmat că nu consumă alimente în timpul programului școlar.

În ceea ce privește băuturile consumate în timpul programului școlar, majoritatea covârșitoare a elevilor (89,25%) au declarat că aleg apa ca principală sursă de hidratare. Consumul de sucuri carbogazoase a fost raportat de 8,17% dintre respondenți, în timp ce sucurile naturale (1,08%), ceaiul (0,86%) și băuturile energizante (0,65%) au fost menționate mai rar.

Analiza obiceiurilor alimentare a evidențiat faptul că aproape jumătate dintre elevi consumă trei mese pe zi, însă doar 28,82% declară consumul zilnic al micului-dejun. Majoritatea respondenților consumă gustări între mesele principale, iar alimentele achiziționate de la chioșc sau de la magazin reprezintă cea mai frecventă alegere în timpul programului școlar. Deși apa a fost raportată drept principala băutură consumată de elevi, o proporție relevantă continuă să opteze pentru sucuri carbogazoase. Aceste rezultate sugerează existența unor diferențe între nivelul ridicat al cunoștințelor nutriționale și comportamentele alimentare adoptate în practică.

În ceea ce privește percepția elevilor asupra influenței profesorilor și a mediului școlar asupra comportamentului alimentar, majoritatea respondenților (56,63%) s-au poziționat neutru față de afirmația conform căreia profesorii din școala lor au un comportament alimentar care poate constitui un exemplu pentru elevi. Totuși, aproximativ o treime dintre elevi (31,63%) și-au exprimat acordul sau acordul total cu această afirmație.

Referitor la influența comunicării profesorilor asupra alegerilor alimentare, 40,09% dintre elevi au declarat că sunt de acord sau total de acord că modul în care profesorii discută despre alimentație le influențează comportamentele alimentare, în timp ce 21,06% au exprimat dezacord.

De asemenea, peste jumătate dintre respondenți (56,58%) au afirmat că devin mai atenți la ceea ce consumă când profesorii promovează o alimentație sănătoasă. În același timp, 56,38% dintre elevi au fost de acord sau total de acord cu faptul că mediul școlar influențează modul în care se alimentează.

În ceea ce privește rolul profesorilor ca modele sociale, 70,95% dintre elevi au considerat că profesorii ar trebui să reprezinte modele de comportament alimentar pentru elevi. Totuși, pentru afirmația conform căreia obiceiurile alimentare ale profesorilor nu au nicio influență asupra lor, 56,38% dintre respondenți au exprimat acord sau acord total, sugerând existența unor percepții eterogene privind impactul direct al comportamentelor alimentare ale cadrelor didactice asupra elevilor.

Cadrele didactice au manifestat un nivel ridicat de conștientizare asupra rolului lor în mediul școlar. Astfel, 75,98% dintre respondenți au fost de acord sau total de acord cu afirmația că elevii le pot observa alegerile alimentare în timpul programului școlar. De asemenea, 84,55% au declarat că încearcă să ofere un exemplu pozitiv prin propriul comportament alimentar, iar 83,25% au afirmat că discută ocazional cu elevii despre alimentația sănătoasă.

Majoritatea profesorilor au recunoscut importanța școlii în promovarea obiceiurilor alimentare sănătoase, 93,82% exprimând acord sau acord total cu această afirmație. Totodată, 84,38% au considerat necesară formarea cadrelor didactice în domeniul nutriției.

În ceea ce privește afirmația formulată invers („Rolul profesorului nu include influențarea obiceiurilor alimentare ale elevilor”), răspunsurile au fost distribuite mai eterogen, 37,23% exprimând dezacord, 47,45% acord, iar 15,33% adoptând o poziție neutră.

De asemenea, a fost identificată o corelație pozitivă moderată între nivelul cunoștințelor privind alimentația sănătoasă și percepția asupra influenței profesorilor și a mediului școlar asupra comportamentului alimentar (r = 0,471; p < 0,001).

Scorul percepției influenței profesorilor și a mediului școlar asupra comportamentului alimentar a avut o valoare medie de 18,54 ± 4,09 puncte, dintr-un scor maxim de 30 de puncte. Mediana scorului a fost de 19 puncte, iar valorile înregistrate au variat între 7 și 30 de puncte.

Analiza de corelație a evidențiat o asociere pozitivă moderată între nivelul cunoștințelor privind alimentația sănătoasă și percepția asupra influenței profesorilor și a mediului școlar asupra comportamentului alimentar (r = 0,471; p < 0,001). Elevii care au obținut scoruri mai ridicate la evaluarea cunoștințelor au raportat, în general, o percepție mai pronunțată a rolului profesorilor și al mediului școlar în modelarea propriilor obiceiuri alimentare.

Discuție

Unul dintre principalele rezultate ale studiului a relevat nivelul ridicat al cunoștințelor privind alimentația sănătoasă, observat atât în rândul elevilor, cât și în cel al cadrelor didactice. Elevii au obținut un scor mediu de 7,69 din 8 puncte posibile, iar profesorii, un scor mediu de 5,66 din 6 puncte posibile, sugerând o bună înțelegere a principiilor de bază ale alimentației sănătoase. Rezultate similare au fost raportate și în studii recente, care au evidențiat că adolescenții și cadrele didactice pot prezenta niveluri satisfăcătoare de cunoștințe nutriționale, în special în ceea ce privește consumul de fructe și legume, hidratarea și rolul alimentației în menținerea sănătății^(13-15). Totuși, literatura arată că nivelul ridicat al cunoștințelor nu se traduce întotdeauna în adoptarea unor comportamente alimentare adecvate, fiind influențat și de factori individuali, de familie și de mediu.

Deși nivelul cunoștințelor privind alimentația sănătoasă a fost ridicat în rândul elevilor incluși în studiu, comportamentele alimentare raportate nu au reflectat întotdeauna aceste cunoștințe. Astfel, doar 28,82% dintre elevi au declarat că iau micul-dejun zilnic, iar aproape unul din cinci respondenți (18,92%) a afirmat că nu consumă niciodată micul-dejun. În plus, cea mai frecventă alegere alimentară în timpul programului școlar a fost reprezentată de produsele achiziționate de la chioșc sau magazin (41,72%), în timp ce mai puțin de o treime dintre elevi au declarat că își aduc un pachet de acasă. Aceste rezultate susțin observațiile din literatura recentă, care arată că adolescenții pot avea un nivel adecvat de cunoștințe nutriționale, însă acestea nu reprezintă întotdeauna principalul determinant al alegerilor alimentare^(16-18). Factori precum gustul, comoditatea, prețul, influența grupului de colegi, disponibilitatea alimentelor și caracteristicile mediului alimentar școlar pot avea un impact mai puternic asupra comportamentului alimentar decât cunoștințele teoretice privind alimentația sănătoasă.

Frecvența redusă a consumului de mic-dejun observată în studiul de față este în concordanță cu datele raportate la nivel internațional, care indică o tendință de scădere a consumului regulat de mic-dejun în rândul adolescenților. Literatura de specialitate arată că omiterea micului-dejun este asociată cu o calitate mai redusă a dietei, cu performanțe academice mai slabe și cu rezultate mai puțin favorabile privind starea generală de sănătate^(19-21). Din acest motiv, promovarea consumului regulat al micului-dejun rămâne una dintre strategiile frecvent recomandate în cadrul intervențiilor de sănătate publică adresate populației școlare.

Rezultatele obținute sugerează că simpla transmitere a informațiilor nutriționale poate fi insuficientă pentru modificarea comportamentelor alimentare. Datele actuale indică faptul că intervențiile cele mai eficiente sunt acelea care combină educația nutrițională cu modificări ale mediului alimentar școlar și cu măsuri care facilitează accesul elevilor la opțiuni alimentare sănătoase^(22,23).

Rezultatele studiului evidențiază importanța mediului școlar și a profesorilor în formarea comportamentelor alimentare ale elevilor. Peste jumătate dintre respondenți au declarat că mediul școlar influențează modul în care se alimentează, iar 70,95% au considerat că profesorii ar trebui să reprezinte modele de comportament alimentar pentru elevi. În același timp, cadrele didactice au raportat un nivel ridicat de conștientizare a propriului rol, majoritatea afirmând că încearcă să ofere un exemplu pozitiv prin propriile alegeri alimentare și că discută cu elevii despre alimentația sănătoasă. Aceste rezultate sunt în concordanță cu literatura de specialitate, care descrie profesorii drept actori importanți ai mediului alimentar școlar și potențiali agenți ai promovării sănătății în rândul copiilor și adolescenților. Studiile arată că elevii observă și interpretează comportamentele profesorilor, iar mesajele transmise de aceștia pot influența percepțiile și atitudinile legate de alimentație⁽²⁴⁾.

Un aspect interesant observat în cursul studiului îl reprezintă contradicția aparentă dintre faptul că majoritatea elevilor consideră că profesorii ar trebui să reprezinte modele de comportament alimentar și faptul că, în același timp, afirmă că obiceiurile alimentare ale profesorilor nu îi influențează direct. Acest rezultat poate sugera existența unei diferențe între influența percepută și influența reală exercitată de modelele sociale. Literatura de specialitate arată că indivizii tind să subestimeze impactul normelor sociale și al comportamentelor observate asupra propriilor alegeri, deși acestea pot influența comportamentul alimentar într-un mod indirect sau inconștient.

Conștientizarea acestui rol de către cadrele didactice este susținută și de rezultatele obținute în acest studiu, în care peste trei sferturi dintre profesori au declarat că elevii le observă alegerile alimentare. Rezultate similare au fost raportate și în cercetări recente care au evidențiat faptul că profesorii recunosc influența pe care o exercită asupra elevilor și consideră că școala are responsabilitatea de a contribui la dezvoltarea unor comportamente alimentare sănătoase. Totuși, literatura evidențiază că mulți profesori se confruntă cu limitări legate de timpul disponibil, lipsa resurselor educaționale și pregătirea insuficientă în domeniul nutriției, aspecte care pot reduce eficiența intervențiilor realizate în mediul școlar⁽²⁵⁾.

Un aspect important observat în studiul de față este proporția foarte mare a profesorilor care consideră necesară formarea cadrelor didactice în domeniul nutriției (84,38%). Acest rezultat susține recomandările formulate în literatura recentă, conform cărora dezvoltarea competențelor profesorilor în domeniul alimentației și sănătății poate contribui la creșterea eficienței programelor de educație nutrițională desfășurate în școli. Mai multe studii au arătat că intervențiile școlare care implică activ profesorii și care le oferă acestora instruire specifică tind să genereze rezultate mai bune în ceea ce privește cunoștințele, atitudinile și comportamentele alimentare ale elevilor, comparativ cu programele bazate exclusiv pe transmiterea de informații către elevi^(26,27).

Unul dintre cele mai relevante rezultate ale studiului a fost identificarea unei corelații pozitive moderate între nivelul cunoștințelor privind alimentația sănătoasă și percepția asupra influenței profesorilor și a mediului școlar asupra comportamentului alimentar (r = 0,471; p < 0,001). Acest rezultat sugerează că elevii care dețin cunoștințe nutriționale mai bune tind să recunoască într-o măsură mai mare rolul profesorilor și al mediului școlar în modelarea propriilor comportamente alimentare. Deși natura transversală a studiului nu permite stabilirea unei relații cauzale, asocierea observată susține ipoteza că mediul educațional și expunerea la mesaje favorabile sănătății pot contribui la dezvoltarea alfabetizării nutriționale în adolescență.

Literatura recentă subliniază faptul că dezvoltarea comportamentelor alimentare în perioada adolescenței este rezultatul interacțiunii dintre factorii individuali și cei de mediu. Astfel, cunoștințele nutriționale, influența familiei, normele sociale, colegii, profesorii și mediul alimentar școlar contribuie împreună la formarea alegerilor alimentare cotidiene. În acest context, rezultatele studiului nostru susțin perspectiva socioecologică asupra comportamentului alimentar, conform căreia adoptarea unor obiceiuri sănătoase depinde nu doar de nivelul de informare al individului, ci și de caracteristicile mediului în care își desfășoară activitatea zilnică^(28,29).

Rezultatele obținute oferă argumente în favoarea dezvoltării unor strategii integrate de promovare a sănătății în școli, care să combine educația nutrițională cu implicarea activă a profesorilor și cu îmbunătățirea mediului alimentar din școli. În acest fel, informațiile teoretice pot fi susținute de exemple comportamentale și de contexte favorabile adoptării unor alegeri alimentare sănătoase, ceea ce crește probabilitatea transformării cunoștințelor în comportamente concrete.

Acest studiu contribuie la literatura de specialitate prin investigarea simultană a cunoștințelor privind alimentația sănătoasă, a comportamentelor alimentare și a percepției rolului profesorilor și al mediului școlar, atât din perspectiva elevilor, cât și din cea a cadrelor didactice. Un punct forte al cercetării îl reprezintă includerea unui număr relativ mare de participanți (n = 521), ceea ce a permis obținerea unei imagini de ansamblu asupra relației dintre cunoștințele nutriționale și factorii sociali implicați în modelarea comportamentului alimentar. De asemenea, evaluarea concomitentă a percepțiilor elevilor și profesorilor a oferit posibilitatea comparării perspectivelor celor două grupuri și a identificării unor elemente comune privind rolul școlii în promovarea alimentației sănătoase.

Un alt aspect relevant îl reprezintă identificarea unei asocieri semnificative între nivelul cunoștințelor privind alimentația sănătoasă și percepția asupra influenței profesorilor și a mediului școlar asupra comportamentului alimentar. Acest rezultat completează datele existente din literatură și susține importanța abordărilor multidimensionale în promovarea sănătății în mediul educațional, în care factorii individuali și cei de mediu sunt analizați împreună, și nu separat.

Cu toate acestea, rezultatele trebuie interpretate în contextul unor limitări metodologice. În primul rând, studiul are un design transversal, ceea ce nu permite stabilirea unor relații cauzale între variabilele investigate. Astfel, deși a fost observată o asociere între nivelul cunoștințelor și percepția influenței profesorilor și a mediului școlar, nu poate fi determinată direcția acestei relații. În al doilea rând, datele au fost colectate prin intermediul unui chestionar autoadministrat, existând posibilitatea apariției unor erori de raportare sau a tendinței participanților de a furniza răspunsuri considerate social acceptabile, un fenomen frecvent descris în studiile bazate pe autoevaluare.

O altă limitare este reprezentată de distribuția neuniformă a participanților. În rândul elevilor a predominat mediul rural, iar în rândul cadrelor didactice, mediul urban, aspect care poate influența comparabilitatea anumitor rezultate și poate limita generalizarea concluziilor la întreaga populație școlară din România. De asemenea, comportamentele alimentare au fost evaluate pe baza frecvenței declarate a unor obiceiuri, și nu prin metode cantitative detaliate de evaluare a consumului alimentar, ceea ce nu permite aprecierea exactă a aportului nutrițional.

În viitor, sunt necesare studii longitudinale și intervenționale care să urmărească în ce măsură modificarea mediului alimentar școlar și implicarea activă a cadrelor didactice în programele de educație nutrițională pot influența, pe termen lung, comportamentele alimentare ale elevilor. De asemenea, includerea unor instrumente validate pentru evaluarea alfabetizării nutriționale și a consumului alimentar ar putea contribui la o înțelegere mai aprofundată a relațiilor identificate în cadrul acestui studiu.

Concluzii

Studiul a evidențiat un nivel ridicat al cunoștințelor privind alimentația sănătoasă atât în rândul elevilor, cât și al cadrelor didactice, majoritatea participanților răspunzând corect la itemii referitori la principiile de bază ale unei alimentații echilibrate. Cu toate acestea, rezultatele au arătat că nivelul ridicat al cunoștințelor nu este întotdeauna însoțit de comportamente alimentare corespunzătoare, fiind observată o frecvență redusă a consumului zilnic de mic-dejun și o utilizare frecventă a produselor achiziționate din chioșcuri și magazine în timpul programului școlar.

Studiul a evidențiat, de asemenea, importanța mediului școlar în modelarea comportamentelor alimentare ale elevilor. Majoritatea elevilor consideră că profesorii ar trebui să reprezinte modele de comportament alimentar, iar cadrele didactice recunosc rolul pe care îl au în promovarea unor obiceiuri sănătoase și susțin necesitatea dezvoltării competențelor în domeniul nutriției. Aceste rezultate sugerează existența unui context favorabil implementării unor intervenții educaționale integrate la nivelul școlii.

Un rezultat relevant al cercetării îl reprezintă identificarea unei asocieri pozitive moderate între nivelul cunoștințelor privind alimentația sănătoasă și percepția asupra influenței profesorilor și a mediului școlar asupra comportamentului alimentar (r = 0,471; p < 0,001). Acest rezultat susține ideea că promovarea sănătății în mediul școlar nu trebuie să se limiteze la transmiterea de informații, ci să includă și implicarea activă a profesorilor, dezvoltarea unei culturi școlare favorabile sănătății și crearea unui mediu alimentar care să faciliteze alegeri sănătoase.

În concluzie, rezultatele studiului subliniază necesitatea consolidării programelor de educație nutrițională în școli prin abordări multidimensionale care să integreze elevii, profesorii și mediul școlar. Implicarea cadrelor didactice în promovarea sănătății și susținerea elevilor prin programe de formare specifice poate reprezenta o direcție importantă pentru îmbunătățirea comportamentelor alimentare ale elevilor și pentru dezvoltarea unor obiceiuri sănătoase pe termen lung.

Conflict de interese: niciunul declarat.

Suport financiar: niciunul declarat.

Acest articol este accesibil online, fără taxă, fiind publicat sub licența CC-BY.