În 1993, cu ocazia Conferinţei Danubiene de Psihiatrie din Timişoara, trei membri din conducerea Asociaţiei Maghiare de Psihiatrie (AMP), prof. dr. Füredi János – preşedinte, prof. dr. Harmatta János – secretar general şi dr. Fráter Rózsa – membru în Biroul AMP, au lansat ideea înfiinţării unui grup de psihiatri din România şi din Ungaria, din cadrul AMP, care să colaboreze pe teme de interes comun. Ideea lor a căzut pe un teren fertil. Eram pe atunci ahtiaţi pentru conlucrări cu colegi de pe alte meleaguri.
În scurt timp şi-au anunţat participarea un număr de 20 de colegi, din mai multe judeţe, deopotrivă de limbă română şi maghiară, printre care şi profesori universitari de la clinicile de psihiatrie din Cluj-Napoca şi Târgu-Mureş.
AMP a asigurat participarea gratuită pentru membrii grupului, până în 2002, după care, din cauza penuriei de sponsori, ni s-a propus o plată diminuată a taxei de participare, fără suportarea altor cheltuieli. În pofida acestui fapt, datorită standardului profesional ridicat al prezentărilor, în fiecare an a avut loc o participare din ce în ce mai numeroasă la acele conferinţe. În decursul anilor, mai mulţi membri ai grupului devenit între timp Secţia din România a AMP au primit diferite distincţii din partea conducerii AMP. Astfel:
-
Premiul special al preşedintelui Asociaţiei Psihiatrice Maghiare pentru Veress Albert.
-
Premiul Oláh Gusztáv (premiu pentru activitatea psihiatrică de o viaţă), acordat la conferinţa din Seghedin pentru Veress Albert.
-
Diplomă de excelenţă oferită de Preşedintele Asociaţiei Maghiare de Psihiatrie pentru Veress Albert, la Conferinţa de Psihiatrie Româno-Maghiară de la Miercurea Ciuc.
-
Premiul special al preşedintelui Asociaţiei Psihiatrice Maghiare pentru prof. dr. Aurel Nireştean.
-
Membru onorific a AMP pentru prof. dr. Gabos Grecu Iosif
În decursul anilor, numărul membrilor secţiei a ajuns la 98 (2018).
În 2003, la iniţiativa dr. Kerekes Medard (emigrat din România în Ungaria, apoi în Germania), s-a organizat la Budapesta Prima Conferinţă Internaţională de Psihiatrie Maghiaro-Română, urmată, mai apoi, în 2007, de a II-a Conferinţă Internaţională de Psihiatrie Româno-Maghiară la Miercurea Ciuc, repetată în 2008, 2010, 2012, 2014, 2016, 2018. Între aceste conferinţe de la Miercurea Ciuc au fost intercalate altele, organizate în Ungaria: 2013 (Györ), 2015 (Budapesta), 2017 (Siófok), 2019 (din nou la Györ).
În 2008, un grup numeros, de 99 de participanţi din Ungaria, au onorat conferinţa din România, de la Miercurea Ciuc. Numărul lor a scăzut în anii următori la 15-30 de participanţi, în paralel cu restrângerea posibilităţilor de sponsorizare din partea firmelor. Conducerea AMP, cu fiecare ocazie, a suportat participarea a 10 lectori, aleşi de consiliul lor de conducere, pe baza nivelului ştiinţific al lucrărilor cu care doreau să se prezinte.
Până în 2016, conferinţele de la Miercurea Ciuc au avut girul ARPP. În 2018, conferinţa a avut girul Asociaţiei Române de Reabilitare Psihosocială. Cu ocazia conferinţei din 2018, doamna prof. dr. Cătălina Tudose (preşedinte ARPP) şi doamna prof. dr. Doina Cozman (preşedinte ales al ARPP), împreună cu prof. dr. Harmatta János şi dr. Szendi István, din partea AMP, au purtat o discuţie în vederea stabilirii criteriilor unei cooperări între cele două asociaţii privind participările bilaterale la conferinţele viitoare.
Între 23 şi 26 ianuarie 2019, 26 de colegi din cadrul ARPP au participat la Conferinţa Naţională Itinerantă de Psihiatrie de la Györ, în cadrul căreia a fost inclus şi al 11-lea Simpozion de Psihiatrie Maghiaro-Român. S-au prezentat câte şase lucrări din partea autorilor din cele două ţări. Din partea colegilor din România au prezentat lucrări prof. dr. Doina Cozman, prof. dr. Aurel Nireştean, prof. dr. Delia Podea, conf. dr. Virgil Radu Enătescu, şef de lucrări Lavinia Duică şi dr. Veress Albert. Doamna prof. dr. Cozman a fost invitata AMP. Conferinţa AMP de la Györ a fost de succes pentru psihiatria maghiară, fiind audiată de 1 236 de participanţi înregistraţi, în cadrul a şase şedinţe plenare, cu şapte secţiuni, fiind prezentate 215 lucrări şi 42 de postere.
De fiecare dată s-a asigurat o traducere simultană din maghiară în română şi invers, în cadrul şedinţelor plenare.
Posibilitatea lărgirii orizontului ştiinţific prin cunoaşterea rezultatelor cercetărilor colegilor din Ungaria şi din România, şansele înfiripării unor legături interpersonale, a unor prietenii cu alţi colegi, iată profitul uman şi ştiinţific al acestor conferinţe bilaterale, pe care am dori să le continuăm, anul acesta ajungând la a 11-a ediţie.