Societatea Română de Pneumologie (SRP), alături de Societatea Română de Radioterapie (SRR), Societatea Română de Radioterapie şi Oncologie Medicală (SRROM), Societatea Naţională de Medicina Familiei (SNMF), Asociaţia Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov (AMF-B), Societatea Naţională de Oncologie Medicală din România (SNOMR), Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), cu sprijinul Bristol Myers Squibb, anunţă lansarea campaniei Ascultă-ţi tusea!, un proiect pilot de conştientizare privind cancerul bronho-pulmonar în rândul publicului general.


Iniţiativa este cu atât mai importantă cu cât, în România, prezentarea tardivă a pacientului la medic este una dintre principalele cauze ale ratei scăzute de diagnostic precoce al cancerului bronho-pulmonar, se arată într-un comunicat.

Lansarea campaniei Ascultă-ţi tusea! reprezintă un demers ce abordează realitatea actuală, într-un context în care, potrivit profilului de ţară din 2021 în ceea ce priveşte sănătatea - publicat de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) şi European Observatory on Health Systems and Policies, în cooperare cu Comisia Europeană -  cancerul bronho-pulmonar este cea mai frecventă cauză de decese provocate de cancer în România.

La noi, cancerul de plămân reprezintă cea mai frecventă formă de cancer în rândul bărbaţilor, respectiv a patra cea mai frecventă formă de cancer în rândul femeilor. Cu toate acestea, sub rezerva diagnosticării precoce, ratele de supravieţuire se pot dubla.

„Pandemia a generat un număr în creştere de cazuri depistate tardiv, vârsta la care tinerii se apucă de fumat a scăzut, numărul de fumători pasivi a crescut. Aşadar, ne alăturăm acestui demers deosebit pentru că există o nevoie majoră de informare corectă şi coerentă a publicului general”, a declarat prof. dr. Roxana Nemeş, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.

„Sperăm că medicii pneumologi vor avea acces cât mai curând la protocoale de screening pentru cancerul pulmonar, în cadrul programului naţional de cancer. Între timp, este de datoria noastră, a tuturor, să facem toate eforturile pentru a încuraja pacienţii să se prezinte la medic, pentru depistarea precoce a neoplasmului pulmonar”, a precizat prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, preşedintele Secţiunii de Cancer pulmonar din cadrul Societăţii Române de Pneumologie.

„Marea provocare a cancerului bronho-pulmonar este că acesta nu generează semne sau simptome în stadiile incipiente, iar în primele faze ale bolii, durerea este rară. Tocmai de aceea este important ca pacienţii să fie atenţi la semnalele corpului şi să se adreseze imediat medicului dacă apar: tuse persistentă sau cu sânge, chiar şi în cantităţi reduse, infecţie respiratorie care nu dispare sau revine, respiraţie şuierătoare, dificultate la respiraţie, senzaţie de lipsă de aer, durere în piept sau umăr care persistă, răguşeală, durere la nivelul oaselor sau durere de cap. Totodată, prevenţia primară în încercarea de a educa adolescenţii pentru a nu debuta ca fumători, dar şi forma de prevenţie secundară, cu mărirea accesului la cabinetele de consiliere, sunt extrem de importante”, a menţionat prof. dr. Florin Mihălţan, directorul şcolii Societăţii Române de Pneumologie.

Deşi ratele de supravieţuire în cancer se îmbunătăţesc, România se situează, în continuare, cu mult sub media Europeană (15%), figurând cu o rată de supravieţuire de 11%. Având în vedere discrepanţele dintre rata incidenţei şi rata mortalităţii prin cancer în România, comparativ cu cifrele înregistrate la nivel european, există o diferenţă semnificativă în termeni de diagnosticare timpurie.

„Ascultă-ţi tusea adresează o realitate profundă, aceea a bruiajului care ne deturnează zilnic de la ceea ce este mai important, noi înşine. Ca medicii să poată diagnostica devreme cancerul bronho-pulmonar, este important ca pacienţii să ajungă cât mai devreme la consult şi să cunoască informaţiile esenţiale, fie că vorbim despre simptome, fie că vorbim despre factorii de risc. Amintesc fumatul, fumatul pasiv, poluarea aerului, contactul cu anumite minerale, substanţe periculoase sau radiaţii ionizante, precum azbest, arsenic, nichel, crom, cadmiu, radon, Röntgen, anumite afecţiuni virale, factori genetici”, a afirmat prof. dr. Rodica Anghel, preşedintele Societăţii Române de Radioterapie.

„Teama de diagnostic care descurajează adesea pacientul, amânarea vizitei la medicul de familie, sunt cei mai mai mari inamici ai diagnosticării timpurii a cancerului bronho-pulmonar. Medicul de familie are un rol extrem de important în diagnosticul timpuriu, acela de a ghida primii paşi ai pacientului, de a fi alături de acesta şi a-l sprijini pe mai departe”, a precizat dr. Dina Mergeani, Preşedintele Societăţii Române de Medicina Familiei.

„Salutăm această iniţiativă şi adresăm un îndemn tuturor, să meargă la medic, dacă prezintă oricare dintre simptomele asociate cancerului bronho-pulmonar. Rolul medicului de familie este esenţial, acesta putând contribui la depistarea precoce a oricărei forme de cancer şi la recomandarea unor investigaţii pe baza cărora pacientul poate fi apoi îndrumat în sistemul de sănătate către medicul de altă specialitate pentru stabilirea diagnosticului şi a stadiului bolii. Rolul nostru nu se termină aici, ci continuă cu monitorizarea acestor pacienţi şi cu o adevărată sinteză diagnostică şi terapeutică”, a declarat dr. Sandra Alexiu, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov.

În România, demersurile coerente de informare şi educare cu privire la simptomele cancerului bronho-pulmonar devin tot mai importante. Potrivit celui mai recent studiu de percepţie realizat de către Asociaţia Asistenţilor Medicali Comunitari (AMC Botoşani) şi Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) în comunităţile vulnerabile din judeţele Botoşani şi Gorj, pe baza unui eşantion de 817 persoane din 215 comunităţi din cele două judeţe, lipsa de informare cauzează percepţii greşite, precum cea confom căreia ar trebui să treacă mai mult timp de la debutul unui simptom pentru a-l considera suficient de grav şi a merge la medicul de familie. Potrivit aceluiaşi studiu, doar 1 din 3 persoane consideră că ar putea identifica un simptom al cancerului bronho-pulmonar, iar, în lipsa recunoaşterii simptomelor cancerului pulmonar, 3 din 4 pacienţi se prezintă extrem de târziu la medic şi, drept urmare, sunt diagnosticaţi în stadii avansate ale bolii, fapt ce determină o rată de mortalitate ridicată. În proporţii variabile, respondenţii nu au putut identifica simptome comune ale bolii, precum tusea cu sânge sau pierderea în greutate fără motiv (14-15%), tusea persistentă peste 2-3 săptămâni, agravarea sau modificarea tusei preexistente, ori infecţiile respiratorii repetate (25-26%). Cel mai puţin cunoscut simptom este modificarea unghiilor şi degetelor, aşa-numitul hipocratism digital, recunoscut de doar 1 din 5 persoane.

„În cazul diagnosticului de cancer bronho-pulmonar, tipul, localizarea şi stadiul tumorii sunt informaţii decisive în alegerea planului de tratament. Diagnosticul de cancer bronho-pulmonar nu reprezintă o condamnare, cu atât mai mult atunci când boala este diagnosticată la timp. De aceea, credem şi ne implicăm activ în această campanie, pentru a veni în întâmpinarea pacienţilor cu informaţii de interes major, ce îi pot ajuta să ajungă la medic cât mai devreme”, a spus prof. dr. Dana Lucia Stănculeanu, preşedintele Societăţii Naţionale de Oncologie Medicală din România.

„În depistarea precoce a cancerului bronho-pulmonar o importanţă majoră o are cunoaşterea simptomelor bolii. Dacă apar unul sau mai  multe simptome, vizita la medicul de familie este esenţială pentru direcţionarea pacientului şi evaluarea acestuia, iar acest traseu contribuie la creşterea şanselor de supravieţuire asociate depistării timpurii”, a adăugat Cezar Irimia, Preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer.





Oncolog