Din aceeași categorie
Numărul cabinetelor de medicina de familie din mediul rural este cu 51% mai mic decât în mediul urban, au atras atenţia reprezentaţii Salvaţi Copiii România, în cadrul unei dezbateri online pe care au organizat-o în 25 noiembrie. În acelaşi timp, mai puţin de jumătate (47%) din localităţile din România au suficienţi medici de familie, iar 328 de comune nu au niciun astfel de specialist, au adăugat aceştia.
Furnizarea de servicii medicale în zonele rurale s-ar putea îmbunătăţi odată cu dezvoltarea unor centre de asistenţă medicală comunitară, a explicat conf. dr. Venera Bucur, specialist în medicina socială şi planificare familială: Centrele sunt o idee bună pentru zonele rurale izolate, unde nu găsim peste noapte medici de familie, unde nu reuşim să-i convingem (..) să ajungă, pentru că în fiecare sat găseşti o asistentă medicală pe care poţi să o formezi chiar şi online în asistenţă medicală comunitară. Ea poate să trieze cazurile foarte bine, poate să facă educaţie medicală în populaţie, poate să informeze mamele, să le ajute în îngrijirea nou-născutului, poate să semnalizeze şi să ştie când e momentul ca un copil să ajungă la spital sau la medicul de familie”.
În acest context, dr. Gindrovel Dumitra a arătat că medicina de familie din mediul rural va trebui reconstruită astfel încât să se poată asigura asistenţă medicală în oricare localitate din România, ceea ce, în opinia sa, va fi o provocare pentru orice Guvern care se va afla la putere: „Avem nevoie de un grup de lucru la nivelul Guvernului, pentru că din punctul meu de vedere, e nevoie de o abordare integrată a medicinei de familie în mediul rural. Datele pe care le avem şi premisele care se dezvoltă în această perioadă sunt extrem de negre (...) având în vedere vârsta medicilor, starea precară în care se găseşte uneori infrastructura şi toate acele aspecte care acompaniază practica rurală”.
În opinia sa, o soluţie la problema deficitului de specialişti din zona rurală o constituie utilizarea medicilor cu practică limitată care ar putea fi angajaţi în cabinetele din zonele unde există medici de familie, dar nu în număr suficient: „Este nevoie de sprijin din partea Guvernului astfel încât ei să poată să funcţioneze, să fie expuşi precoce şi în acelaşi timp să înveţe pentru a putea promova rezidenţiatul. Pentru că nu reprezintă o soluţie trimiterea lor în mediul rural ca să funcţioneze ca medici de familie – e nevoie de pregătire, de medici care să facă faţă oricărei situaţii”.
De folos ar putea fi şi utilizarea telemedicinei pentru consilierea şi triajul pacienţilor, dar şi al algoritmilor, crede prof. dr. Mihai Craiu: „O foarte bună explorare a diverşilor algoritmi existenţi de advising pentru sănătate chiar în limba română, împreună cu o platformă informatică centralizată finanţată de stat, susţinută de autorităţile locale – în felul acesta vor putea fi identificaţi rapid acei pacienţi care au nevoie să ajungă realmente repede într-un sistem medical de la oraş. (...) Tot vorbim despre digitalizare şi cumpărarea unor supercomputere, dar nu ne gândim la resursa umană care ar putea să facă foarte eficient măcar triajul urgenţelor, lucrurile minore să rămână minore şi să fie soluţionate la nivel local”.
Cristina Ghioca
Secţia de neonatologie a Maternităţii Odobescu din Timişoara, dotată cu aparatură pentru prematuri
Secţia de neonatologie a Spitalului Municipal Timişoara a primit, la solicitarea medicilor, o donaţie din partea Organizaţiei Salvaţi Copiii România care constă în aparatură pentru prematuri....
Conferinţa Medic.ro Bucureşti. Informaţii noi din ghiduri şi prezentări atractive pentru medicina de familie
Prima zi a conferinţei Medic.ro Bucureşti a debutat, ieri, cu teme extrem de interesante, printre care utilizarea Vitaminei D în prevenţie şi informaţii-cheie din volumul „Compendiu de medicina adicţiei”. ...