Un proiect de ochi bionici al cercetătorilor de la Universitatea din Sydney şi de la UNSW (The University of New South Wales) Sydney încerarcă să-i ajute pe nevăzători. Dispozitivul Phoenix 99 scurtcircuitează activitatea deficitară a celulelor retinei, stimulând celulele care sunt încă funcţionale.


Dispozitivul a fost experimentat mai întâi pe oi, cărora li s-au implantat, în spatele retinei, ochi artificiali bionici, informează BBC. Rumegătoarele au fost testate timp de 3 luni, scopul fiind de a observa dacă dispozitivul în cauză, Phoenix 66, ar putea provoca reacţii fizice nedorite.

S-a constatat că ochiul bionic a fost bine tolerat de animale – prin urmare, etapa următoare ar fi testele pe pacienţi umani.

Dispozitivul este conectat, fără fir, de o cameră video în miniatură, fixată de o pereche de ochelari. Funcţionează prim stimularea retinei utilizatorului – mai precis, prin stimularea celulelor care mai sunt încă capabile să funcţioneze.

„Nu au existat reacţii nedorite ale ţesuturilor din jurul dispozitivului, şi considerăm că ar putea rămâne fixat mai mulţi ani”, a declarat Samuel Eggenberger, inginer biomedical la şcoala de inginerie biomedicală a Universităţii din Sydney.

Folosirea sistemelor oculare bionice este o industrie aflată la începuturi, dar dezvoltarea tehnologică progresează rapid, notează BBC. Sectorul ar urma să valoreze 426 milioane de dolari până în 2028.

„Progresul tehnologic a redefinit oftalmologia”, explică dr. Diane Hilal-Campo, oftalmolog în New Jersey. „Inovaţiile nu doar că au uşurat diagnosticul şi l-au făcut mai precis, dar au şi îmbunătăţit îngrijirile aduse pacienţilor”.

Specialista citează un exemplu de ochi bionic, Argus II, dezvoltat de societatea americană Second Sight, de care beneficiază deja 350 de persoane din toată lumea. Dispozitivul funcţionează în acelaşi mod ca Phoenix 99 versiunea iniţială fiind instalată la un pacient încă din 2011.

Second Sight lucrează acum la un nou proiect numit Orion – e vorba de un implant cerebral. Compania afirmă că obiectivul său este de a putea trata aproape toate formele de cecitate profundă. Proiectul este încă în faza de teste clinice.

Alte sisteme de ochi bionici sunt dispozitivul Prima, pus la punct de societatea franceză Pixium Vision, şi Bionic Eye System, al unei echipe australiene de la Bionic Vision Technologies.

Conform dr. Hilal-Campo, ar mai trebui surmontată problema preţului ridicat al tehnologiei, care o face accesibilă doar unui număr restrâns de persoane. Argus II, de exemplu, costă circa 150.000 de dolari.

Specialistul adaugă că tehnologia în domeniu e abia la începuturi, iar rezultatele sunt încă limitate: pacientul cu ochi bionici poate percepe doar lumini şi umbre, şi doar într-o anumită măsură contururile.

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, cel puţin 2,2 miliarde de persoane în lume suferă de o formă de deficienţă vizuală, mergând până la cecitate totală. OMS arată că, pentru economia mondială, impactul financiar al acestei situaţii, în ceea ce priveşte pierderea productivităţii, echivalează cu 25 de miliarde de dolari pe an.



Ginecologia (1)