Consultările/negocierile pe tema noului Contract-cadru şi a normelor de aplicare a acestuia cu Colegiul Medicilor din România (CMR), precum şi cu celelalte organizaţii reprezentative din domeniul medical sunt menite să faciliteze găsirea de soluţii agreate de toate părţile participante, care să fie transpuse apoi în actele normative menţionate. Acest proces este unul complet transparent, care respectă dispoziţiile legale în vigoare, consideră reprezentanţii CNAS.
În fiecare etapă de elaborare a proiectelor celor două acte normative s-au publicat pe site-ul CNAS, la secţiunea „Transparenţă decizională”, atât proiectele propriu-zise cât şi notele de fundamentare ale acestora, se arată într-un comunicat al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
Proiectul de Contract-cadru a fost actualizat în urma analizării propunerilor transmise de către persoanele interesate, precum şi în urma consultărilor şi negocierilor menţionate anterior, iar proiectul normelor de aplicare a Contractului-cadru se află în acest moment în etapa colectării de propuneri.
„În acest context, ne surprinde comunicatul de presă emis de CMR în data de 18 aprilie 2023, precum şi poziţia exprimată de reprezentanţii acestuia şi din acest motiv solicităm precizarea clară şi concretă a modificărilor formulate de reprezentanţii CMR, în timpul procesului de consultare şi negociere, care au fost agreate cu CNAS şi nu au fost introduse în textul actualizat al proiectului de Contract-cadru”, se subliniază în document.
Pentru prima dată după mai mulţi ani, cele două proiecte de acte normative aduc noutăţi majore pe fiecare tip de asistenţă medicală, iar CNAS va continua procesul de corelare a prevederilor legale cu necesităţile asiguraţilor prin dialog continuu şi transparent cu actorii sociali şi profesionali. Astfel, în scopul armonizării cu interesul populaţiei şi cu strategia naţională de sănătate, noile prevederi sunt axate pe depistarea precoce a bolilor cu impact major asupra vieţii şi pe monitorizarea activă a stării de sănătate a pacientului, vizându-se degrevarea etapizată a spitalelor de acele cazuri care pot fi diagnosticate şi monitorizate in asistenţa medicală primară şi în ambulatoriul de specialitate.
CNAS este întru totul de acord cu necesitatea debirocratizării actului medical şi stimulării financiare a personalului medico-sanitar în corelaţie cu volumul de muncă şi complexitatea cazurilor tratate. Acest lucru se face prin înregistrarea, evidenţierea şi validarea informatizată a serviciilor acordate, dar presupune şi actualizarea tarifelor de decontare la costul real al serviciilor medicale. Preocuparea pentru debirocratizarea activităţilor desfăşurate de furnizorii de servicii medicale s-a concretizat prin accesarea de către CNAS a 11 proiecte cu finanţare europeană care ţintesc, printre altele:
- validarea online a activităţii medicale şi raportarea în timp real către casele de asigurări de sănătate şi implicit eliminarea raportărilor lunare cu scopul diminuării poverii administrative a medicilor, în avantajul actului medical;
- redimensionarea şi optimizarea platformei informatice a asigurărilor de sănătate (PIAS);
- automatizarea fluxurilor aferente certificatelor de concediu medical, a biletelor de trimitere, a scrisorilor medicale, a recomandărilor de îngrijiri la domiciliu şi de dispozitive medicale, eliminarea formularelor pe hârtie şi utilizarea exclusivă a formularelor electronice;
- conectarea la platforma europeană de sănătate.
„Având în vedere că soluţiile optime pentru sistemul de sănătate din România se pot identifica doar prin dialogul consistent între profesioniştii din domeniu, în cadru organizat, îi invităm pe reprezentanţii CMR, alături de celelalte organizaţii reprezentative din domeniul medical, la următoarea rundă de negocieri şi consultări pe tema normelor de aplicare a Contractului-cadru, în perioada 2-16 mai a.c., conform calendarului afişat pe site-ul CNAS”, se mai arată în comunicat.
