În domenii precum cardiologia, diabetul, unele forme de cancer sau psihiatria, consumul de medicamente inovatoare este cu 50% mai mic decât media europeană, mai mic şi decât al ţărilor vecine, nu doar al ţărilor din vestul Europei.

Ultimul studiul al companiei IQVIA, „Accesul pacienților români la medicamente inovatoare”, realizat în noiembrie 2017 la cererea ARPIM (Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente), arată că în perioada 2013 – 2016, din 156 medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului, doar 20 au fost introduse pe lista medicamentelor compensate și gratuite din România. Italia a introdus pe terapiilor compensare 86 de medicamente, Slovenia 52, iar Bulgaria 33. România se află cu mult sub media europeană de 51 de medicamente.

Trebuie să profităm de creșterea economică

„Pacienții români au dreptul de a avea acces la ceea ce se numește <<gold standard of treatment>>, mai exact cel mai eficient medicament pentru afecțiunea lor disponibil pe piață la un moment dat, ca și ceilalți pacienți europeni.”, declară președinte ARPIM, dr. Radu Rășinar, în cadrul conferinței „Trăim viitorul cu încredere”.

„Inovația în medicină salvează vieți doar dacă pacienții au acces la ea. Și ne dorim ca pacienții români să aibă acces permanent la tratamente inovatoare în aceeași măsură în care au și  pacienții europeni. România are acum șansa de a recupera din decalaj, dată fiind creșterea economică fără precedent. De altfel, autoritățile au făcut pași majori în deschiderea listei de medicamente compensate și apreciem eforturile lor. Soluția pentru reducerea decalajului de tratament este cea aplicată de toate celelalte țări, un parteneriat între autorități, comunitatea medicală, pacienți și reprezentanții cercetării și ai progresului în medicină. Este ceea ce ne propunem prin evenimentul organizat astăzi”, a explicat președintele ARPIM.

Din momentul în care un medicament nou este aprobat de autoritățile competente și până când acesta este introdus în România pe lista celor compensate trec 43 de luni, de două ori mai mult decât în Bulgaria sau în Cehia, ne arată studiul IQVIA. În Germania, perioada de introducere a tratamentelor noi pe lista de medicamente compensate este sub o lună, iar în Marea Britanie durează 4 luni, potrivit aceluiași studiu.

„43% din întreaga valoare a medicamentelor de pe piața din România nu este decontată de autorități. În comparație cu alte țări, nu este o diferență majoră. Însă, trebuie să ne uităm la imaginea de ansamblu: nu contează atât de mult cât decontăm, ci cât de eficient și ce fel de tratamente. Dacă ne gândim la poveștile pacienților români din video-ul pe care tocmai l-am văzut, aceștia au beneficiat de terapii care erau decontate (n.r. precum chimioterapia), dar erau acestea terapiile potrivite pentru ei și cele mai eficiente la momentul respectiv?”, explică Tomasz Kluszczynski, reprezentantul companiei IQVIA, care a realizat studiul „Accesul pacienților români la medicamente inovatoare”, în noiembrie 2017.

Primele terapii genetice împotriva cancerului, aprobate de FDA

Evenimentul organizat de ARPIM pentru prima dată în România a reunit cercetători internaționali care au vorbit despre implicațiile inovației în medicină, dar și reprezentanți ai autorităților, ai comunității medicale,  ai pacienților și ai asociațiilor de business.

Dr. Adrian Bot a vorbit despre anul 2017 ca un an simbolic la nivel global. În Statele Unite ale Americii, FDA (Food and Drug Administration - Agenția Americană a Produselor Alimentare și a Medicamentelor) a aprobat primele două terapii genetice contra cancerului.

Una dintre cele două terapiile celulare CAR-T a fost dezvoltată de echipa condusă de dr. Adrian Bot, după o muncă de cercetare de 25 de ani și o investiție totală de 1 miliard de dolari.

„În ce consta această terapie? Schimbăm codul genetic al celulelor limfocitare pentru a le face foarte eficiente împotriva cancerului. Celulele sunt prelevate de la pacienți, sunt tratate în condiții speciale, cu un vector care inserează în aceste celule un receptor artificial care exprimă o proteină artificială. Această proteină este capabilă de a redirecționa limfocitele către celulele canceroase și este, de asemenea, capabilă de a le programa să le distrugă una câte una, în fiecare organ al corpului omenesc. Noi am început să dezvoltăm această terapie, în primul rând, împotriva cancerelor sanguine, unde am obținut mai repede demonstrația proof of concept”, dar această terapie poate fi utilizată și ăn tratarea altor tipuri de cancere, explică dr. Adrian Bot, vicepreședinte și coordonator în științe translaționale al companiei farmaceutică Kite.

„Am vești foarte bune”, mărturisește dr. Adrian Bot. Firma Kite, pentru care lucrează, dorește să aducă cât mai curând terapia celulară CAR-T în Europa și este într-o strânsă colaborare cu Agenția Europeană a Medicamentului. „Acest lucru se va întâmpla destul de repede, dar nu pot să divulg, la ora actuală, cronologia.”

Liviu Popescu, directorul pentru Relații Externe al ARPIM, a subliniat importanța de a acționa acum, sub imboldul creșterii economice pe care România o înregistrează.

„După cum ați văzut înregistrăm unele decalaje, dar trecem, în egală măsură, printr-o perioadă de creștere economică susținută. Sunt cei mai buni ani, în care putem să reducem din aceste decalaje. În mod evident, ne îndreptăm către un final de ciclu economic și ceea ce putem face astăzi mult mai ușor este ceea ce vom putea face foarte greu spre deloc peste câtiva ani, când actualul ciclu economic se va apropia de final. Pe scurt, acum este oportunitatea.”