Se vorbeşte azi tot mai mult despre medicina personalizată, iar sub acest concept sunt de multe ori incluse şi terapiile ţintite, şi imunoterapia, în sensul de individualizare a tratamentului în funcţie de particularităţile pacientului (genetice, moleculare) şi ale bolii sale specifice, particularităţi identificate prin teste specifice. Toate acestea, pentru a oferi pacientului cel mai eficient tratament disponibil. Am vorbit despre acest domeniu cu dr. Cristian Benza, director medical Janssen.

Cum se poziţionează compania Janssen în acest „trend” al medicinei personalizate, cu beneficii pentru pacienţi şi pentru medici, însă, cel puţin pe termen scurt, costisitor?

Este important ca sănătatea să fie o prioritate în toate aspectele ei, fie că vorbim despre prevenţie, diagnostic sau tratament. În cazul tratamentelor, acest principiu se traduce prin posibilitatea, în calitate de pacient, de a avea acces la terapia care ţi se potriveşte, personalizată, atunci când ai nevoie de ea, nu mai târziu. La fel de important este ca medicul tău să cunoască informaţiile relevante despre respectivul medicament, astfel încât să poată lua decizii documentate şi în beneficiul tău. În domeniul sănătăţii, nu poţi pune preţ pe viaţa unui pacient spunând că o anumită terapie este „costisitoare”. Dacă o are la dispoziţie, dacă figurează în ghidurile internaţionale şi în protocoalele de prescriere, datoria medicului este să pună în balanţă beneficiile terapeutice, efectele adverse, profilul pacientului şi istoricul acestuia şi apoi să ia decizia cea mai bună pentru pacient.

Cât de accesibilă este o astfel de opţiune?

În calitate de membri ai industriei farmaceutice, suntem conştienţi de provocările cu care se confruntă sistemele de sănătate din punct de vedere al accesibilităţii. Preţul unui medicament reflectă valoarea pe care acesta le-o oferă pacienţilor, economiei şi societăţii, în general. Trebuie create soluţii pe termen lung, care iau în considerare toate aspectele îngrijirii sănătăţii, nu doar tratamentele, deoarece, din aceste investiţii, doar aproximativ o cincime o reprezintă medicamentele la nivelul  Europei. În acest sens, reducerea timpului de spitalizare şi a volumului de muncă pentru medici poate fi o direcţie care merită explorată în vederea menţinerii sustenabilităţii sistemelor de sănătate. Şi este demonstrat că medicamentele inovatoare au acest potenţial. De aceea, în prezent, discutăm alături de autorităţile din domeniul sănătăţii despre modele de compensare bazate pe rezultate, scheme de acces facilitat şi alte tipuri de mecanisme de acces şi de finanţare a medicamentelor inovatoare, deoarece accesul pacientului la terapia potrivită, atunci când are nevoie de ea, nu ar trebui să fie condiţionat de criteriul financiar din  partea statului.

Care sunt rezultatele obţinute în domeniu de Janssen, cuantificate în terapii eficiente şi metode de diagnostic pentru diverse arii terapeutice, şi care sunt direcţiile de cercetare?

Avem şase arii terapeutice în cadrul cărora oferim opţiuni de tratament inovatoare: oncologie, neuroştiinţe, imunologie, boli infecţioase şi vaccinuri, hipertensiune pulmonară, boli cardiovasculare şi metabolice. În România, am lansat în anul 2018 cinci medicamente noi pentru pacienţii diagnosticaţi cu psoriazis, mielom multiplu, HIV/SIDA şi macroglobulinemia Waldenstrom. Mai mult decât atât, începând cu anul 2017, Janssen este distribuitor al portofoliului Biogen de terapii pentru scleroza multiplă. Din acest an ne-am extins şi local, prin cea de-a şasea arie terapeutică, hipertensiunea pulmonară, printr-un proces de repatriere pentru produsele Actelion. În total, în prezent avem un portofoliu de 40 de terapii inovatoare. Eforturile noastre nu se opresc aici, deoarece ne propunem să oferim soluţii de tratament pe care pacienţii români să le poată accesa, concentrându-ne asupra nevoilor terapeutice încă neacoperite şi abordând principiul medicamentului corespunzător, pentru pacientul potrivit, în momentul în care acesta are nevoie de el. Progresele recente din domeniul ştiinţei medicale sunt motorul din spatele cercetării şi dezvoltării cu succes a tratamentelor inovatoare din Europa. Să luăm ca exemplu cancerul: ţintind caracteristici foarte specifice ale bolii, putem urmări obţinerea unui răspuns semnificativ şi de durată la tratament. Este foarte probabil ca în viitor cancerul să fie perceput ca o boală cronică, pe parcursul căreia pacienţii sunt stabili pentru perioade lungi şi care, în unele cazuri, ar putea fi vindecaţi. Cancerul este a doua cauză de mortalitate în Europa. În cadrul Janssen, depunem toate eforturile pentru a schimba percepţia asupra unui diagnostic de cancer şi acestea vor continua atât timp cât sunt persoane care au nevoie de noi opţiuni terapeutice. Suntem foarte optimişti cu privire la potenţialul oferit de noile terapii genice, care sunt cu adevărat personalizate şi care ne aduc  cu un pas mai aproape de capacitatea de a trata pacientul potrivit, cu medicamentul corespunzător, în momentul în care acesta  are nevoie.

Între terapiile ţintite şi imunoterapie există o parţială suprapunere, ca mod de acţiune. Putem vorbi despre diferenţe între cele două categorii în ceea ce priveşte raportul cost-eficienţă (costuri pentru compania farmaceutică, pentru sistem, pentru pacient)? Cum alege un medic între două astfel de terapii, de exemplu, dacă acestea sunt în curs de evaluare în cadrul unor studii clinice?

Imunoterapia reuneşte acele terapii care ajung să influenţeze activitatea sistemului nostru imun, fie că o accelerează, fie că o inhibă. În această categorie aşa-numită „imunoterapie” regăsim anumite clase de medicamente care ţintesc specific celulele canceroase. Putem menţiona aici, spre exemplu, anticorpii monoclonali, a căror „ţintă” este un anumit „punct de control” în procesul de multiplicare a celulei canceroase. Trebuie totuşi menţionat faptul că, chiar dacă o celulă canceroasă prezintă acea „ţintă”, este posibil ca terapia ţintită să nu acţioneze. De asemenea, dacă terapia ţintită ajunge la „ţintă”, este posibil ca efectul să nu fie de durată. De aceea, în acest moment, este destul de greu să evaluezi cu certitudine dacă o terapie este mai cost-eficientă decât alta. Cu toate acestea, cu cât o terapie reuşeşte să meargă cât mai aproape de „ţintă”, cu atât mai mult creşte raportul de cost-eficienţă. În ceea ce priveşte alegerea unei terapii, aceasta trebuie să fie individualizată, bazată pe un diagnostic cât mai amănunţit posibil şi în aliniere cu ghidurile de tratament disponibile.

Într-un sistem de sănătate ideal, toată medicina ar fi personalizată. Cât de departe credeţi că suntem de acel moment şi cum ar trebui împărţite eforturile în comunitate pentru scurtarea  acestui traseu?

Fiecare pacient este unic, cu istoricul său medical, cu preferinţa pentru o anumită modalitate de administrare a medicamentelor, acolo unde este posibil, cu tolerabilitatea sa şi aşa mai departe. Tocmai de aceea, în domeniul sănătăţii, mai mult decât în oricare altul, nu se poate merge pe uniformizare, pe „one size fits all” sau „un tratament se potriveşte tuturor pacienţilor”. În cazul anumitor suspiciuni de diagnostic, ştiinţa a evoluat până în punctul în care pacientului i se fac teste genetice care să confirme cu o mare precizie tipul de mutaţie pe care afecţiunea sa o are, astfel încât să primească tratamentul exact, iar şansele să răspundă la el să fie astfel maximizate. Acestea sunt disponibile în unele cazuri şi pentru pacienţii români, fiind puse la dispoziţie gratuit de companii, momentan. Pe de altă parte, observăm o deschidere din partea autorităţilor din sănătate spre dezvoltarea unui pachet integrat de tratament pentru pacienţii oncologici, spre exemplu, în care ar urma să fie incluse şi analizele necesare monitorizării periodice a acestora, alături de testări foarte precise pentru stabilirea unui diagnostic corect.