Din aceeași categorie
Introducere
Endometrioza este o boală cronică ce afectează 10% dintre femeile aflate la vârsta reproductivă. Endometrioza este asociată cu simptome precum: dismenoree, durere cronică pelvină, dispareunie, infertilitate, având un impact negativ asupra stării psihice, activităților sociale și profesionale ale pacientelor afectate de această maladie.
În ultimii ani, laparoscopia este considerată cea mai bună opțiune de tratament al leziunilor endometriozice, frecvent fiind necesare mai multe intervenții chirurgicale pentru un control al bolii.
Articolul de față evaluează efectele intervenției chirurgicale asupra simptomatologiei endometriozei și implicit asupra calității vieții pacientelor. Endometrioza, fiind o maladie „zgomotoasă” clinic, necesită deseori multiple intervenții chirurgicale, cu scopul de a controla simptomatologia și de a ameliora calitatea vieții pacientelor.
Metodologie
Acest studiu reprezintă o analiză a literaturii de specialitate, selectând lucrări care analizează impactul chirurgiei asupra simptomatologiei bolii, publicate în ultimii 10 ani.
Au fost cercetate următoarele baze de date: PubMed/Medline, Cochrane Clinical Trial, folosind cuvinte-cheie precum: intervenție chirurgicală, calitatea vieții, endometrioză.
Criterii de includere:
- Intervalul de publicare a studiilor: 2004-2014.
- Studii ce au cercetat efectul tratamentului chirurgical asupra simptomelor provocate de endometrioză.
- Folosirea chestionarelor (SF12, SF36, EHP-5) preoperator și postoperator pentru evaluarea calității vieții pacientelor cu endometrioză.
Rezultate
Au fost selectate 13 lucrări, dintre care au fost luate în considerare 6 studii, ce au respectat criteriile de includere (două studii retrospective, trei prospective, un studiu randomizat).
Studiile selectate au utilizat instrumente de cercetare de tip chestionar, testate și pretestate în prealabil.
Cele mai frecvente chestionare folosite în studiile selectate au fost SF 12 (3 studii) şi SF 36 (2 studii) (figura 1).

Pacientele au răspuns la întrebările cuprinse în chestionare preoperator și postoperator (la 4, 6, 12 sau 48 luni - în funcție de studiul bolii).
Chestionarele au evaluat atât intensitatea durerii pelvine, starea emoțională, impactul simptomatologiei asupra vieții sociale și profesionale, cât și impactul asupra vieții sexuale.
Conform scorurilor chestionarului SF 12 (physical component score PCS, mental component score MCS), tratamentul chirurgical îmbunătățește semnificativ statusul fizic până la limite normale, în timp ce componenta psihică este îmbunătățită, dar nu semnificativ statistic(1,5,6) (figura 2).
Scorul total al SF 36 a fost de 49 preoperator și de 71 postoperator la 6 luni(4).
S-a demonstrat o modificare semnificativă a scorurilor chestionarului EHP-5 ce măsoară calitatea vieții (de la un scor mediu de 50 preoperator la 25 postoperator - 48 luni)(3) (figura 2).
În același studiu, rata recurenței simptomatologiei a fost de 18,3%(3).
Toate complicațiile intraoperatorii și postoperatorii au apărut la pacientele cu endometrioză în stadiul III sau IV.
Majoritatea studiilor evidențiază o diminuare a simptomatologiei endometriozei după intervenția chirurgicală laparoscopică, cu reducerea dismenoreei, dispareuniei, durerilor pelvine şi a durerilor la nivel rectal.
Lucrarea de faţă scoate în evidență efectele notabile ale chirurgiei laparoscopice asupra calității vieții pacientelor cu endometrioză, în special asupra stării psihice, activităților sociale și profesionale.
Concluzii
Laparoscopia îmbunătățește starea generală și cea psiho-emoțională a pacientelor cu endometrioză. Prin controlul simptomatologiei bolii, pacientele afectate au o calitate a vieții mai bună: prin ameliorarea dispareuniei crește calitatea vieții sexuale a pacientelor, prin ameliorarea durerii cronice pelvine și a dismenoreei crește productivitatea la locul de muncă și, nu în ultimul rând, ameliorarea vieții sociale frecvent afectată la femeile cu această maladie. Cel mai bun instrument de evaluare a calității vieții pacientelor cu endometrioză înainte și după intervenția chirurgicală rămâne însă a fi stabilit în cercetările ulterioare.
Această lucrare a fost cofinanţată din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, proiect numărul POSDRU/159/1.5/S/138907„Excelenţă în Cercetarea Ştiinţifică, Interdisciplinară, Doctorală şi Postdoctorală în Domeniile Economic, Social şi Medical - EXCELIS”, coordonator: Academia de Studii Economice din Bucureşti.
Autor corespondent: Dr. Nicolae Gică e-mail: gica.nicolae@gmail.com