WWF România - Fondul Mondial pentru Natură, împreună cu Eco Ruralis - asociaţia ţăranilor şi ţărăncilor din România şi Federaţia Asociaţiilor Apicole din România ROMAPIS, condamnă ferm decizia Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de a aproba din nou folosirea pesticidelor chimice din familia neonicotinoidelor, interzise la nivel european .

Această nouă derogare răspunde, încă o dată, cererii unei minorităţi din sectorul agricol românesc, anume „organizaţiilor marilor fermieri reuniţi în Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare (AAC), ce reprezintă mai puţin de 1% din fermele din România şi care este membră a sindicatului european COPA-COGECA”, se arată într-un comunicat semnat de WWF, Eco Ruralis şi ROMAPIS.

„Derogarea este a doua pe anul acesta  şi face parte dintr-un şir de autorizaţii pe care MADR le-a oferit marilor fermieri de-a lungul timpului, în vederea tratării seminţelor de cereale şi oleaginoase cu pesticide neonicotinoide, chiar dacă acestea sunt interzise în Uniunea Europeană încă din 2018”, se subliniază.

Deşi de această dată tratamentul cu imidacloprid vizează doar culturi de toamnă  - cereale păioase -  fără potenţial melifer, deci fără atractivitate pentru albine, studiile au arătat că se produce o contaminare a mediului înconjurător - inclusiv a plantelor cu flori vizitate de albine, din jurul terenurilor tratate -  prin praful care se ridică la semănat. Aceasta este una dintre principalele căi prin care albinele sunt expuse la substanţele neurotoxice.

Hotărâre a Curţii Europene de Justiţie

Ce este şi mai revoltător de această dată este sfidarea deciziei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) din luna ianuarie a acestui an  care subliniază clar că folosirea instrumentului derogării nu se poate întâmpla în cazul interdicţiilor instituite prin legislaţie, privind comercializarea şi utilizarea seminţelor tratate cu produse fitosanitare care conţin neonicotinoide, se mai arată.

Curtea de Justiţie reaminteşte Statelor Membre că au obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a promova combaterea dăunătorilor cu un consum redus de pesticide, acordând prioritate metodelor ne-chimice.

„Aceste metode, printre care rotaţia culturilor de-a lungul câtorva ani (rotaţie reală, nu pe parcursul unui singur an), controlul biologic, folosirea serviciilor ecosistemice, diverse tehnici de cultivare, există deja reunite sub conceptul de Management Integrat al Dăunătorilor (Integrated Pest Management), un concept promovat în noile strategii şi regulamente generate de Green Deal, dar care în România nu se cercetează şi nu se aplică, atunci când vorbim de agricultura la scară mare. Aceasta este o problemă de maximă importanţă şi relevanţă, pe care MADR trebuie (trebuia) să o adreseze în loc să recurgă an de an la derogări”, se mai arată în luarea de poziţie.

Efecte negative asupra sănătăţii publice

Derogarea a fost publicată după patru zile de la data la care s-a înregistrat solicitarea organizaţiei marilor fermieri AAC, ceea ce „pune sub semnul întrebării procesul decizional din spatele acestei hotărâri şi rigurozitatea cu care au fost luate în considerare soluţii alternative care să respecte legile europene şi să protejeze biodiversitatea şi oamenii”.

Riscurile pe care le creează derogările emise de MADR sunt atât pentru polenizatori, cât şi pentru oameni, conform tuturor evaluărilor şi cercetărilor realizate de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA), dar şi în România, de către Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură. Albinele suferă cronic din cauza culturilor tratate cu neonicotinoide - un lucru îngrijorător, având în vedere că aproape trei sferturi din culturile agricole din lume depind, cel puţin parţial, de albine şi de alţi polenizatori .  

Având în vedere cele de mai sus, WWF România, ROMAPIS şi Eco-Ruralis cer şi public ca MADR să retragă derogarea acordată la cererea Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare, să respecte legislaţia europeană şi Hotărârea CJUE, şi să stimuleze de urgenţă  soluţiile alternative care să nu pună în pericol polenizatorii din România şi nici sănătatea publică.

„Ţăranii şi micii producători care lucrează terenuri de până la 100 de hectare reprezintă 99,4% din totalul agricultorilor şi nu folosesc neonicotinoide. Nu am cerut niciodată ministerului derogări pentru acest produs chimic, dat fiind că prezintă un pericol grav pentru sănătatea noastră ca agricultori, dar şi a familiilor noastre şi a tuturor celor care consumă din producţia noastră. Ca să nu vorbim de impactul devastator asupra albinelor şi celorlalţi polenizatori. Ne-am opus an de an derogărilor date de minister şi am fost trataţi cu indiferenţă”, afirmă Ramona Duminicioiu, Preşedintă Eco Ruralis.

Interdicţia folosirii neonicotinoidelor instituită la nivelul UE are ca scop protejarea albinelor, subliniază Constantin Dobrescu, vicepreşedinte ROMAPIS.

„Printr-o practică ce riscă să devină normă, MADR emite pe bandă rulantă derogări de la această interdicţie fără să ţină cont şi chiar fără să mai consulte organizaţiile apicultorilor din România. Îşi apleacă însă urechea cu promptitudine şi iresponsabilitate la solicitările unei minorităţi a fermierilor români— puţini, dar influenţi. Cu excepţia industriei agrochimice, această atitudine face rău tuturor”, adaugă Constantin Dobrescu.

Ce pot face cetăţenii

Oamenii sunt încurajaţi să semneze petiţia To BEE or NOT to BEE şi să se alăture demersului de a cere de urgenţă Guvernului elaborarea în mod participativ şi pe baze ştiinţifice imparţiale, adoptarea şi implementarea riguroasă a unui plan naţional de acţiune pentru conservarea polenizatorilor, cu măsuri care să pună stop inclusiv „tradiţiei” derogărilor.