Reprezentanţii RASCI, iniţiatorul campaniei educaţionale „Despre sănătate, cu responsabilitate”, atrag atenţia asupra legislaţiei insuficiente care stipuleză modul de intrare pe piaţă a suplimentelor alimentare, dar şi al felului în care se realizează publicitatea pentru această categorie de produse.

„Automedicaţia trebuie să se facă într-un mod responsabil, nu după ureche. (…) Dacă în cazul OTC-urilor legislaţia este una clară şi predictibilă, în cazul celorlalte categorii – de suplimente alimentare şi dispozitive medicale – există loc de îmbunătăţiri. Astfel că susţinem orice demers al autorităţilor şi instituţiilor competente în ceea ce priveşte reglementarea zonei de legislaţie pentru publicitate”, a declarat Diana Mereu, director executiv RASCI (Asociaţia Română a Producătorilor de medicamente fără prescripţie, suplimente alimentare şi dispozitive medicale).

În prezent, la Comisia de sănătate şi familie a Camerei Deputaţilor se află în dezbatere un proiect de lege privind suplimentele alimentare, iniţiat de guvern în anul 2012. Proiectul, care stagnează încă din anul depunerii, îşi propune crearea unui cadru legislativ unitar privind suplimentele alimentare şi aducerea acestuia la standardele Directivei 2002/46/CE.

Dr. farm. Răzvan Prisada, vicepreşedintele Colegiului Farmaciştilor din România, a declarat că una din modificările legislative necesare este cea a trecerii suplimentelor alimentare sub o singură instituţie a statului. În momentul de faţă, în funcţie de compoziţie, suplimentele alimentare sunt supravegheate atât de Ministerul Sănătăţii, cât şi de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Interferenţa medicamentelor – risc pentru pacienţi

Vicepreşedintele CFR a explicat jurnaliştilor că vede drept necesară implementarea unui program de urmărire a aderenţei şi a interferenţei medicamentelor, precum cel din Franţa, unde farmacistul este obligat să informeze şi să urmărească evoluţia unui pacient căruia i se administrează simultant mai mult de 4-5 medicamente. Farmacistul fiind remunerat suplimentar de către stat pentru acest serviciu.

„Studiile la nivel european arată că un procent de doar 5% din pacienţi care se îndreaptă către sectorul de self-care, dar într-un mod corect şi responsabil, aduc o scădere foarte mare de costuri în partea de medicină primară şi ambulatorie.

Dar lipsa de coerenţă poate aduce chiar efectul contrar. Nimeni nu controlează, de fapt, interacţiunile dintre medicamentele de pe prescripţia de la medicul specialist, cea de la medicul de familie şi ce alte OTC-uri mai ia pacientul. Efectele se văd inclusiv în costuri, pentru că aceste interacţiuni între medicamente vor trebuie rezolvate tot în sistemul sanitar”, a explicat dr. farm. Răzvan Prisada, vicepreşedintele Colegiului Farmaciştilor din România.

Totodată, piaţa de produse OTC din România se află pe un trend ascendent, înregistrând o creştere de 18,8% în 2017, comparativ cu anul anterior, respectiv vânzări totale de 3,104 miliarde de lei, conform datelor Cegedim.

Profesioniştii din domeniul medical – vizaţi de campania RASCI

Campania RASCI, „Despre sănătate, cu responsabilitate”, a fost iniţiată la finalul anului cu scopul de a îmbunătăţi educaţia pentru sănătate a românilor, cu atât mai mult cu cât asistăm la creşterea pieţei de OTC.

Campania se adresează atât publicului general, autorităţilor, instituţiilor statului, cât şi profesioniştilor din domeniul sănătăţii, urmând să fie realizate campanii de informare în rândul farmaciştilor şi studenţilor farmacişti.

Campania se desfăşoară cu sprijinul Ministerului Sănătăţii, al ANMDM, SNMF, CFR şi al Consiliului Român pentru Publicitate (RAC), acestora adăugându-se Societatea Studenţilor în Farmacie Bucureşti (SSFB) şi Federaţia Asociaţiilor Studenţilor Farmacişti din România (FASFR).