Peste 200 de reviste medicale au publicat un apel comun, solicitând guvernelor măsuri de urgenţă pentru a limita schimbările climatice, a restaura biodiversitatea şi a proteja sănătatea.

Apelul celor peste 200 de publicaţii, reunit într-un editorial comun, este un demers inedit, arată publicaţia La Libre. Revistele medicale şi de sănătate publică - The Lancet, PLOS, The New England Journal of Medicine, Science Bulletin, The National Medical Journal of India şamd – le solicită şefilor de stat să ia măsuri de urgenţă pentru a limita schimbările climatice şi efectele negative pe care le produc. Apelul vine înaintea adunării generale a Naţiunilor Unite şi a conferinţei despre schimbările climatice COP26, din noiembrie.

„Guvernanţii trebuie să aducă schimbări fundamentale în modul de organizare a societăţilor şi economiilor noastre, ca şi a modului nostru de viaţă. Strategia actuală, consistând în încurajarea pieţelor să înlocuiască tehnologiile poluante cu unele mai curate, nu e suficientă”, se mai arată în editorial.

„Creşterea temperaturii la nivel mondial şi distrugerea naturii dăunează deja sănătăţii publice, o stare de fapt asupra căreia profesioniştii din sănătate atrag atenţia de decenii. Ştiinţa e fără echivoc: o creştere mondială cu 1,5°C în raport cu media preindustrială şi eroziunea continuă a biodiversităţii riscă să cauzeze daune catastrofale sănătăţii, care vor fi ireversibile. (...) Riscurile pentru sănătatea publică a unei creşteri de temperatură peste 1,5°C sunt deja bine stabilite. Nicio creştere de temperatură nu e «fără pericol». În cursul ultimilor 20 de ani, mortalitatea legată de căldură la persoanele de peste 65 de ani a crescut cu peste 50%”.

Din 1981 încoace, randamentul principalelor culturi agricole a înregistrat un recul, se mai arată în textul comun. Un fenomen îngrijorător care, conjugat cu efectul evenimentelor meteo extreme şi cu cel al sărăcirii solurilor, sabotează eforturile de reducere a foametei în lume.

„Ecosistemele prospere sunt esenţiale pentru sănătatea umană. Iar distrugerea generalizată a naturii, mai precis a habitatelor şi a speciilor, compromite securitatea privind apa şi alimentele, şi creşte riscul pandemiilor”.

Evocând cheltuielile istorice realizate de numeroase ţări pentru a lupta împotriva pandemiei COVID-19 şi pentru a-şi relansa economiile, semnatarii pledează pentru ca investiţii masive să fie deblocate pentru climat – mai mari ca cele prevăzute la ora actuală.

Publicaţiile fac apel şi la ţările bogate şi la reponsabilitatea pe care o au în degradarea mediului. Ţările dezvoltate trebuie să-şi asume greşelile şi să aducă o susţinere justă naţiunilor sărace, care trebuie să facă faţă azi celor mai grave consecinţe.