Prof. dr. Roxana Bumbăcea, medic primar Alergologie şi imunologie clinică, spune că „este greşit să spunem că alergiile şi astmul sunt o realitate pe care trebuie să o acceptăm. Realitatea trebuie înţeleasă şi modificată, pentru că există soluţii, prima dintre ele fiind informarea corectă, din surse medicale de încredere”.

De ce mortalitatea din cauza astmului se menţine în creştere peste tot în lume în pofida tratamentelor inovatoare?

Prof. dr. Roxana Bumbăcea: Este probabil ca în România cifrele de mortalitate să fie mai mari decât în restul ţărilor europene. Asta se întâmplă şi în alte ţări unde, teoretic, pacienţii ar avea un nivel de acces mai dificil la medic şi unde nivelul de educaţie privind îngrijirea sănătăţii este mai prost. Nu aş individualiza România din punctul acesta de vedere. Din punctul de vedere al nostru, al medicilor, oferta de terapie pentru astm este completă. De aceea facem toate aceste eforturi educaţionale pentru a le explica o dată în plus pacienţilor că boala aceasta este pe deplin cunoscută şi poate fi complet tratată. Dacă nu se întâmplă asta, de vină ar putea fi ignorarea semnelor de alertă ale unor crize potenţial severe de astm, temporizarea adresabilităţii la serviciul de urgenţă şi, desigur, lipsa unor vizite regulate la medicul specialist care se ocupă de îngrijirea astmului, care, de cele mai multe ori e alergologul sau pneumologul.

Care sunt semnalele menite să ne ducă la medic?

Prof. dr. Roxana Bumbăcea: Putem intra în două scenarii: primul, în care diagnosticul de astm este cunoscut, deci avem de-a face cu un pacient astmatic care ştie că are această afecţiune, recunoaşte simptomele pentru că i s-au explicat şi s-a obişnuit să trăiască cu ele, iar cele mai importante sunt tusea, lipsa de aer, presiunea în spatele sternului şi zgomotul caracteristic la respiraţie de tip şuierat, pe care noi îl numim weizing. Ceea ce trebuie să ştie un pacient astmatic căruia i se impune o adresabilitate rapidă este apariţia brutală a oricăruia dintre aceste semne şi cu tendinţă de creştere rapidă în minutele următoare şi mai ales cu lipsa de răspuns la terapia pe care deja o are. Adică, dacă foloseşte medicaţia pe care o are deja, iar organismul nu răspunde. Acesta este un semn de adresabilitate.

Al doilea scenariu este când nu ştii că ai astm şi ai nişte simptome pe care nu le-ai mai avut, nu ştii ce e cu ele şi atunci interpretarea este dificilă. Simptomul care trebuie să te aducă către un serviciu de urgenţă este lipsa de aer. Acesta este un simptom care ar putea implica şi alte diagnostice diferenţiale, căci nu este caracteristic astmului. Dacă este însă însoţit de respiraţie şuierătoare, de tuse intensă şi de această senzaţie de presiune în spatele sternului, atunci creşte şansa diagnosticului pozitiv de astm. Deci, simptome din acest spectru, care apar brusc şi care se amplifică progresiv şi nu răspund la tratamentul caracteristic. 

Ce-mi spuneţi despre decontarea acestui tratament?

Prof. dr. Roxana Bumbăcea: Aici lucrurile sunt clare şi, din fericire, şi optimiste. Tratamentul este complet decontat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, inclusiv în formele severe de astm, care impun terapii biologice, tratamente speciale, inovative şi foarte scumpe. Decontarea e completă.

Despre copii ce-mi spuneţi?

Prof. dr. Roxana Bumbăcea: Prevalenţa astmului la copii este similară cu celelalte ţări europene. Aici aş adăuga că astmul alergic la copii este într-un procent semnificativ de mare, adică 80-85% din astmul pedriatic este astm alergic. Şi, atunci, suntem avizaţi de prevalenţa alergiilor respiratorii la populaţia pediatrică, ştim că aceasta este în creştere şi privim cu atenţie la un fenomen pe care îl cunoaştem şi îl înţelegem. De ce se întâmplă acest lucru? Este o întâlnire între două direcţii: factorii genetici şi, foarte important, mediul înconjurător care poate declanşa fenomene alergice. Deci, genetica şi mediul.

Ambele foarte greu de controlat...

Prof. dr. Roxana Bumbăcea: Unul imposibil, în acest moment, iar cu cealălalt desfăşurând peste tot în lume campanii de conştientizare a importanţei mediului sănătos în care trebuie să trăim.

Ce ar trebui să lipsească dintr-un mediu ideal pentru a evita îmbolnăvirea de astm?

Prof. dr. Roxana Bumbăcea: Maşinile, fumatul, anumite ramuri industriale producătoare de particule iritante în imediata apropiere a mediului în care cresc  copiii noştri şi, desigur, în ceea ce priveşte mediul interior, foarte important este felul în care încercăm să ne amenajăm locuinţele cu spaţii  puţin încărcate în obiecte, aerisite, ventilate, cu grijă la temperatura şi umiditatea mediului interior.

Care este riscul ca o alergie să se transforme în astm?

Prof. dr. Roxana Bumbăcea: Există studii prospective, adică studiem ce se întâmplă cu copiii care se sensibilizează, mai întâi, la un alergen. Cam 40% dintre ei pot face şi astm.

Ce să facă un părinte care sesizează anumite simptome, semne la copil?

Prof. dr. Roxana Bumbăcea: În niciun caz să nu se panicheze. Primul pas în luarea unei decizii bune este o bună informare, să-şi ia informaţiile din surse medicale de încredere. Aşa cum spuneam, mai contează şi factorii genetici, iar părinţii ştiu dacă vreunul din ei are probleme. Aşa că trebuie să discute iniţial cu medicul specialist pentru evaluarea riscului copilului de a dezvolta astm alergic. Asta înseamnă o discuţie de iniţiere generală. Urmează, apoi, o discuţie mult mai aplicată, dacă copilul a început să dezvolte simptome respiratorii - strănut, congestie nazală, mâncărimi de nas, secreţii nazale foarte multe - sau simptome de astm. Atunci, intervenţia trebuie să fie foarte rapidă, deopotrivă cu terapii antiinflamatorii, dar şi acest aspect pe care tot insist – cel educaţional, de control al mediului interior, al locuinţei, pentru că este un lucru fezabil şi, în măsura posibilităţilor, reducerea expunerii la alergenii din mediul exterior. Există soluţii şi acesta trebuie să fie mesajul pe care trebuie să îl transmitem: realitatea nu trebuie acceptată ca atare, ci trebuie înţeleasă şi modificată, pentru că există soluţii terapeutice de orice tip. Şi pentru noi, alergologii, există această imunoterapie cu vaccinuri alergenice, sau desensibilizarea în maniera cunoscută, clasică, care funcţionează excepţional de bine. Trebuie să pendulăm cu atenţie între informaţiile care spun că alergiile respiratorii, inclusiv astmul, sunt în creştere, existând şi explicaţii pentru această creştere, DAR, pe de altă parte, există şi multe soluţii.