Prof. dr. Vlad Ciurea, specialist neurochirurg, a vorbit într-un briefing MedicHub, despre simptomele neurologice ale COVID 19 şi despre complicaţiile care apar la nivelul creierului din cauza coronavirusului care, în această perioadă, afectează întreaga lume.

Prof. dr. Vlad Ciurea spune că, dacă, până nu demult, se bănuia faptul că noul coronavirus poate da în unele cazuri probleme neurologice, un studiu efectuat de către cercetatorii chinezi, scoate la iveală faptul că acest virus afectează encefalul în aproximativ 1/3 din cazurile infectate cu acest virus. „Accidentele vasculare cerebrale, alterarea cunoştinţei şi alte probleme neurologice (stare confuzivă, crize de epilepsie) sunt frecvente în cazurile mai grave ale COVID-19. După statisticile Dr. Bo Hu de la Spitalul Union din Wuhan, China, 36.4% din pacienţii infectaţi cu acest coronavirus prezentau simptome neurologice, apărute în absenţa relativă a simptomelor „tipice” – febră, tuse, diaree – motiv pentru care medicii din China atrag atenţia asupra faptului că noul virus trebuie luat în considerare ca o cauză potenţială a problemei, pentru a evita diagnosticul întârziat sau diagnosticarea greşită”, explică profesorul.

Simptome neurologice ale COVID 19

Ipoteza că noul coronavirus s-ar putea infiltra şi afecta în mod direct sistemul nervos central nu este nouă, atrage atenţia prof. dr. Vlad Ciurea. „În luna martie, au apărut numeroase rapoarte şi statistici ce menţionau faptul că pacienţii purtători ai acestui virus au început să îşi piardă mirosul (anosmie), un semn cheie de detectare a infecţiei, arătând, astfel, că virusul afectează 100% căile nervoase, deci, transmitere la nivel olfactiv şi apoi cerebral. Mulţi pacienţi cu COVID-19 au ajuns la spital dezorientaţi sau cu stare de confuzie, cu ameţeli, dureri de cap sau chiar convulsii, au remarcat medicii chinezii, care au observat la aceşti bolnavi şi tulburări ale gustului sau mirosului. Potrivit studiului, pacienţii mai în vârstă, dintre care mulţi şi cu alte boli cronice, au fost cu cel mai mare risc de-a avea probleme neurologice legate de COVID-19”, a adăugat specialistul.

COVID 19 poate deteriora starea pacienţilor cu afecţiuni neurologice deja existente

La întrebarea dacă noul coronavirus poate deteriora starea pacienţilor cu boli neurologice deja existente, prof. dr. Ciurea răspunde: „Vă pot oferi un exemplu concret: la începutul lunii martie 2020, un bărbat de 74 de ani s-a prezentat în cadrul camerei de primiri urgenţe într-un spital din Florida, prezentând tuse şi febră. Ulterior, i s-a efectuat o radiografie pulmonară ce a exclus clar diagnosticul de pneumonie. Bătrânul a fost trimis acasă. El a revenit a doua oară cu febră şi mai mare, dificultăţi de respiraţie şi, în plus, nu le-a putut spune medicilor cum îl cheamă sau să explice ce s-a întâmplat. Pe scurt, prezenta tulburări de vorbire prin afectare directă cerebrală (AVC). Pacientul, care suferea de o boală cronică de plămâni şi avea Sindromul Parkinson, nu îşi putea controla mişcările şi părea că este în pragul unui accident vascular cerebral. Medicii au luat în calcul posibilitatea ca el să fie infectat cu coronavirus, iar testele au confirmat diagnosticul. Deci, da! COVID-19 poate deteriora starea pacienţilor cu afecţiuni neurologice deja existente. Viteza cu care boala a evoluat la fiecare pacient infectat cu SARS-CoV-2 indică faptul că virusul poate invada în mod direct creierul. Astfel, trebuie abordată la timp problema, încă din camera de primiri urgenţe a fiecărui pacient. Dacă nu se abordează la timp problema, pacientul se poate degrada  neurologic destul de rapid şi poate ajunge chiar şi la deces”, explică prof. dr. Ciurea.

Despre tratamentele COVID 19

Referitor la interferenţele care pot apărea între tratamentul pentru COVID 19 şi tratamentele pentru patologia neurologică, medicul spune că, în prezent, tratamentul contra COVID-19 este un subiect destul de intens studiat, prin studii clinice randomizate. „Medicii din Statele Unite ale Americii şi din China aplică tratamente antivirale, cum ar fi Remdesivir (folosit pentru cei cu EBOLA) sau terapii anti-HIV(Kaletra), antimalarice (Plaquenil sau Hidroxiclorochina), sau imumomodulatoare (Tocilizumab – folosit pentru poliartrita reumatoidă). Toate aceste terapii aplicate nu au obţinut răspunsul imunitar aşteptat. O altă variantă care se dovedeşte promiţătoare este utilizarea plasmei prelevate de la pacienţii vindecaţi. Numărul de pacienţi vindecaţi este în continuă creştere (se estimează că există peste 700.000 de persoane vindecate la nivel mondial, dintre care aproape 2.500 în România), iar aceştia sunt încurajaţi să doneze plasmă, pentru tratamentul experimental al pacienţilor COVID-19.  Această terapie se bazează pe capacitatea sistemului imunitar de a produce anticorpi, cu rol protectiv pe termen lung, împotriva unei infecţii cu care s-a confruntat recent. Astfel, la pacienţii vindecaţi de COVID-19 se regăsesc anticorpi anti SARS-CoV-2 în sânge, iar prin centrifugarea acestuia, se obţine plasma, ce conţine anticorpi. Există cazuri în care această terapie a fost benefică în forme grave de infecţie cu SARS sau MERS (virusuri înrudite cu SARS-CoV-2). Beneficiul maxim poate fi obţinut în primele 7-10 zile de infecţie, când organismul încă nu a format proprii anticorpi protectori. Deci, răspunsul meu este că tratamentele propuse, în special cel cu plasmă prelevată de la pacienţii vindecaţi, nu interferează cu tratamentele pentru boli neurologice iniţiale atâta timp cât toate tratamentele sunt ţinute sub monitorizare”, adaugă prof. dr. Vlad Ciurea.

SARS-CoV-2  produce modificări de coagulare sangvină

Profesorul spune, de asemenea, că SARS-CoV-2 duce la accidente vasculare cerebrale, mai ales la tineri, potrivit unor statistici prezentate de către medicii americani. „S-a observat deja că SARS-CoV-2  produce modificări de coagulare sangvină. Acest lucru este cauza directa a AVC-urilor. Accidentele vasculare cerebrale minore, trec de multe ori, neobservate şi nu duc la o permanentă afectare a creierului ăi se rezolvă de la sine în 24 de ore. Cele importante, însă, pot avea efecte catastrofale. Datele actuale arată ca bolnavii de COVID-19 pot face forme grave de AVC. Hipercoagulabilitatea constatată în secţiile ATI la pacienţii infectati cu SARS-CoV-2 a dus, în consecinţă, la apariţia de embolii pulmonare şi cerebrale. Cele din urmă, au produs accidente vasculare cerebrale ischemice frecvente. În aceste condiţii, în multe unităţi din SUA s-a recomandat heparinizare de rutină a pacienţilor din Terapie Intensivă pentru prevenirea cazurilor de AVC”, a încheiat prof. dr. Vlad Ciurea.