Cultura organizaţională, accesul la cele mai noi tehnologii medicale şi echilibrul între viaţa personală şi cea profesională sunt principalii factori care influenţează alegerea locului de muncă în rândul tinerilor medici români, conform raportului Future Health Index 2020 publicat de Philips. Studiul propune în premieră un profil al medicilor români din noua generaţie, realizat din perspectiva a trei aspecte-cheie ale vieţii lor profesionale: nivelul de pregătire, accesul la tehnologie de vârf şi calitatea mediului de lucru.

Raportul „Future Health Index 2020 - Era oportunităţilor: Susţinerea generaţiei viitoare pentru transformarea serviciilor medicale” analizează aşteptările tinerilor profesionişti din domeniul sănătăţii, sub 40 de ani, cu privire la utilizarea tehnologiei, nivelul de educaţie şi pregătire profesională, satisfacţia la locul de muncă şi posibilitatea de a contribui la transformarea sistemului de sănătate. Raportul analizează şi diferenţele dintre aceste aşteptări şi realitatea locurilor de muncă în care îşi desfăşoară activitatea medicii noii generaţii.

„Ne aflăm  într-un punct de cotitură în îngrijirea medicală. Viitoarea generaţie de profesionişti din domeniul sănătăţii va juca un rol critic în transformarea sistemului de sănătate şi optimizarea calităţii actului medical. Medicii tineri sunt formaţi în era digitală, de aceea interacţionează cu uşurinţă cu tehnologia şi cantitatea masivă de date la care sunt expuşi zilnic în viaţa personală. Este evident că abilităţile şi cunoştinţele acestora oferă o oportunitate enormă de a structura datele pacienţilor şi de a accelera îmbunătăţirea îngrijirii medicale”, declară Jens-Jakob Gustmann, lider al diviziei dedicate Health Systems, Europa Centrală şi de Est, Philips . „Ne bucurăm că România participă pentru prima oară la studiul Future Health Index 2020. În acest fel, profesioniştii din domeniu, autorităţile şi pacienţii au posibilitatea de a analiza şi a înţelege mai bine aşteptările şi experienţele tinerei generaţii de medici la locul de muncă”, a adăugat Jens-Jakob Gustmann.

Aşteptări privind educaţia şi pregătirea profesională

România se remarcă în rândul ţărilor chestionate în ceea ce priveşte percepţia cadrelor medicale tinere despre formarea lor profesională şi dezvoltarea unor abilităţi non-clinice cheie. 97% dintre respondenţi consideră că experienţa i-a pregătit pentru a educa pacienţii pe tema prevenţiei, iar 91% se consideră pregătiţi să crească eficienţa activităţii desfăşurate în spitale sau cabinetele medicale. 

„În următorii ani, tânăra generaţie de medici va constitui majoritatea personalului medical la nivel mondial, revenindu-i responsabilitatea de a modela şi a forma nivelul de calitate a serviciilor medicale. Aceasta este o generaţie care este pe deplin conştientă de rolul său vital în conturarea schimbărilor din sistemul de sănătate. Cu sprijinul adecvat, nu numai dintr-o perspectivă clinică, ci şi referitor la alte abilităţi, cum ar fi management, administraţie sau inteligenţă emoţională, necesare pentru succesul lor ca profesionişti, vor construi medicina viitorului, cea pentru care ne luptăm toţi. Aceasta este cu adevărat o eră a oportunităţilor”, adaugă Şerban Isopescu-Weber, lider al diviziei dedicate Health Systems, Philips România.

Eficacitatea abilităţilor non-clinice este afectată, însă, de decalajele în alinierea la standardele globale de îngrijire a sănătăţii. Doar 50% dintre respondenţii din România au declarat că au cunoştinţe vaste despre evaluarea calitativă a performanţei sistemului de sănătate, în timp ce 35% nu ştiu să folosească datele digitale despre pacienţi pentru a lua decizii medicale.

În ciuda acestor decalaje, există oportunităţi pe care liderii din domeniul sănătăţii le pot valorifica pentru a creşte satisfacţia tinerilor medici la locul de muncă şi a contribui, astfel, la atragerea şi reţinerea tinerelor talente în România. Printre acestea se numără accesul la cursuri de formare suplimentare sau la noi experienţe precum lucrul cu tehnologii medicale digitale avansate.

Transformarea serviciilor medicale prin tehnologie

Tinerii medici din România sunt susţinători convinşi ai potenţialului noilor tehnologii şi ai datelor de a îmbunătăţi semnificativ experienţa profesională şi calitatea îngrijirii oferite pacienţilor. 88% dintre respondenţi sunt de acord că utilizarea tehnologiilor digitale duce la îmbunătăţirea rezultatelor actului medical.

Mai mult, medicii români intervievaţi cred în potenţialul telemedicinei şi al tehnologiei bazate pe Inteligenţa Artificială de a creşte calitatea şi accesibilitatea îngrijirii medicale, de a reduce costurile, de a îmbunătăţi experienţa pacienţilor şi a creşte dezirabilitatea locurilor de muncă din sistemul medical. Nu mai puţin de 79% dintre ei sunt de acord că folosirea tehnologiilor potrivite înseamnă mai mult timp disponibil pentru pacienţi, iar 77% recunosc rolul acestor instrumente în reducerea nivelului de stres de la locul de muncă.

Cu toate acestea, lipsa interoperabilităţii rămâne o barieră majoră în adoptarea tehnologiilor medicale în spitale şi cabinete medicale. 70% dintre respondenţii români sunt de acord că restricţiile de partajare a datelor duc adesea la informaţii incomplete referitoare la pacienţi şi 63% consideră că nu au suficiente date digitale referitoare la pacienţi pentru a influenţa rezultatele.

Locul de muncă ideal

Medicii participanţi la stiudiu fac faţă unor responsabilităţi multiple care depăşesc aria de îngrijire a pacienţilor, iar condiţiile de lucru încurajează stresul şi epuizarea. 1 din 5 respondenţi au luat în considerare schimbarea profesiei din aceste motive.

Cu toate acestea, alţi factori au un impact negativ semnificativ asupra satisfacţiei la locul de muncă: respondenţii din România menţionează impactul negativ al constrângerilor bugetare crescute (97%), barierele administrative (91%) şi impactul deciziilor liderilor fără pregătire medicală (90%) ca principale bariere în calea satisfacţiei profesionale.

Raportul „Future Health Index 2020” evidenţiază şi nevoia clară a tinerilor profesionişti din sănătate de a lucra într-un mediu flexibil, bazat pe colaborare. Factori precum cultura organizaţională la locul de muncă, accesul la cele mai noi echipamente/tehnologii medicale, echilibrul între viaţa personală şi cea profesională sunt aspectele cele mai importante pe care le iau în considerare atunci când aleg un loc de muncă.

Metodologie

Raportul Future Health Index 2020 se bazează pe date dintr-o amplă cercetare [1] în rândul tinerei generaţii de profesionişti din domeniul sănătăţii. El colectează informaţii de la aproximativ 3.000 de respondenţi din 15 ţări care au răspuns la întrebări despre nivelul de pregătire pentru gestionarea asistenţei medicale în viitor. Respondenţii au vârste sub 40 de ani şi lucrează în domeniul sănătăţii în zone urbane, atât în mediul public, cât şi în mediul privat.

[1] În parteneriat cu SERMO, o companie de cercetare de piaţă globală, independentă, a fost efectuat un sondaj în perioada 15 noiembrie - 27 decembrie 2019 în 15 ţări (Australia, Brazilia, China, Franţa, Germania, India, Japonia, Olanda, Polonia, România, Rusia, Arabia Saudită, Singapore, Africa de Sud şi Statele Unite ale Americii) în limba nativă a respondenţilor. Sondajul s-a desfăşurat online şi offline (în funcţie de relevanţa pentru nevoile fiecărei ţări) pe un eşantion de 200 de profesionişti din domeniul sănătăţii cu vârsta sub 40 de ani în fiecare ţară (definit ca toate cadrele medicale, inclusiv medici, asistente medicale, chirurgi, radiologi, etc.) care şi-au finalizat studiile universitare şi erau angajaţi atât în sectorul public, cât şi în cel privat. Excepţie au făcut Singapore şi Australia, cu eşantioane uşor mai mici.

Puteţi consulta raportul aici: Studiul Future Health Index 2020 Romania.