Aproximativ 110 vaccinuri COVID-19 se află în dezvoltare, în prezent. Potrivit Vaccines Europe şi EFPIA (Federaţia Europeană a Asociaţiilor şi Industriei Farmaceutice), care au discutat în cadrul evenimentului online „United in the search of a COVID-19 vaccine”, un potenţial vaccin împotriva COVID-19 ar putea fi disponibil populaţiei la mijlocul anului viitor, paşi rapizi fiind deja făcuţi în acest sens.

„Companiile farmaceutice care dezvoltă vaccinuri sunt incredibil de active şi motivate. În acest moment, există aproximativ 110 iniţiative pentru dezvoltarea unor vaccinuri împotriva COVID-19, 8-10 vaccinuri aflându-se deja în fază 1 de testare. Viteza cu care acţionăm este fără precedent, iar cuvintele-cheie sunt parteneriatul şi colaborarea”, a declarat Jean Lang (Vaccines Europe).

Acesta a reamintit faptul că vaccinurile sunt administrate oamenilor sănătoşi, cu scop de prevenţie, de aceea studiile de siguranţă sunt cu atât mai importante şi obligatorii. „Luând în considerare toate aceste aspecte, estimăm că vaccinul ar putea fi gata într-un an, un an şi jumătate. Cel mai probabil după semestrul al doilea al 2021”, a mai spus Lang.

„Trebuie să comunicăm publicului larg că vaccinul nu va fi gata mâine. Mulţi se aşteaptă ca vaccinul să fie gata până la finalul anului şi vor fi foarte dezamăgiţi să vadă că acest lucru nu se întâmplă. Trebuie să fim realişti. Toată lumea vrea să câştige timp, să lucrăm mai repede decât în mod normal, dar facem acest lucru fără să sacrificăm siguranţa acestor vaccinuri”, a spus Pierre Van Damme, de la Universitatea Antwerp.

Comisia Europeană: disponibilitate şi accesibilitate într-un mod corect şi echitabil

Martin Seychell, reprezentantul Comisiei Europene, a firmat că rolul instituţiilor europene este să lucreze împreună cu statele membre şi să ofere cadrul legislativ potrivit pentru a atinge obiectivele de dezvoltare, producţie, disponibilitate şi accesibilitate a vaccinurilor.

„Noi vedem procesul de dezvoltare drept unul care trebuie susţinut şi pe mai departe. Pentru că oricine reuşeşte dezvoltarea unui vaccin are nevoie apoi de siguranţă şi predictibilitate. Dezvoltarea unui vaccin presupune resurse financiare foarte mari, de aceea folosim banii strânşi cu ocazia evenimentului maraton organizat de Uniunea Europeană pentru a susţine prin toate instrumentele iniţiativele de dezvoltare”, a declarat Martin Seychell. Cu privire la componenta financiară, acesta a dat exemplul materiilor prime pentru producţia de vaccinuri care trebuie cumpărată chiar înainte de confirmarea datelor ştiinţifice, pentru a răspunde presiunii timpului.

În privinţa prioritizării persoanelor care vor primi vaccinuri, principiile esenţiale care vor ghida acest aspect sunt disponibilitatea şi accesibilitatea într-un mod corect şi echitabil. Fiind vorba de o  boală transmisibilă şi mai ales în stare de pandemie, nu vom fi capabili să învingem această ameninţare, decât dacă vaccinul va fi disponibil în fiecare colţ al lumii, a mai spus reprezentantul Comisiei Europene. Având în vedere dozele limitate de vaccin în prima fază, specialiştii se vor uita către persoanele la risc, cele cu comorbidităţi şi populaţiile cu risc semnificativ de infectare.

Toţi cei trei specialişti au afirmat că este o perioadă a colaborării şi au dat exemple de colaborări fără precedent între guverne, cu şi între companii farmaceutice, cu institute de cercetare, cu publicul larg, cu medicii şi societatea civilă.

La eveniment au participat peste 240 de reprezentanţi din mediul academic, factori de decizie, asociaţii de pacienţi, jurnalişti, medici din statele membre UE, inclusiv din România, iar cei care au oferit informaţii relevante şi au răspuns la întrebări au fost Jean Lang, Vice-Preşedinte Cercetare şi Dezvoltare, Sanofi Pasteur şi Preşedinte al Grupului de Lucru de Cercetare din cadrul Vaccines Europe, Pierre Van Damme, Profesor şi Vice-Decan la Universitatea Antwerp, Facultatea de Medicină şi Ştiinţe Medicale şi Martin Seychell, director general adjunct, DG Sante, Comisia Europeană.

Despre vaccinuri

Vaccinurile reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de prevenţie împotriva bolilor infecţioase, care contribuie la salvarea a 2-3 milioane de vieţi anual, la nivel global. Datorită vaccinurilor, boli precum variola sau poliomielita au dispărut şi multe dintre bolile infecţioase, cândva fatale, astăzi nu mai reprezintă o ameninţare.  

În mod normal, perioada de dezvoltare a unui vaccin este de 12-15 ani. Cu toate acestea, oficialii la nivel global şi local vorbesc de un an, un an şi jumătate. Estimările vin în urma experienţei acumulate deja de companiile farmaceutice şi a unei mobilizări fără precedent din partea acestora. 

Vaccinurile sunt destinate utilizării la persoane sănătoase ca măsură preventivă, de aceea studiile clinice pentru demonstrarea eficacităţii unui vaccin se concentrează pe confirmarea că acesta poate preveni boala, ceea ce implică necesitatea unui număr mai mare de subiecţi decât în cazul studiilor pentru medicamente tradiţionale. Înainte ca un vaccin să fie autorizat şi adus pe piaţă, acesta trece printr-un proces lung şi riguros de cercetare, urmat de mulţi ani de testare pentru a respecta cerinţele de reglementare stricte.

După faza de testare, vaccinurile trebuie aprobate de agenţiile de reglementare, în cazul nostru de Agenţia Europeană a Medicamentului, şi abia apoi poate ajunge la medici şi populaţie. Monitorizarea siguranţei vaccinurilor este un proces care continuă pe toată durata de viaţă a produsului.

Companiile centrate pe inovaţie şi cercetare medicală, multe din ele membre ARPIM, au anunţat deja o serie de colaborări şi investiţii pentru identificarea unor soluţii rapide pentru cercetare, testare şi pentru opţiunile de producţie a vaccinurilor.  Pentru a reflecta toate aceste eforturi, ARPIM a lansat campania „Bătălia COVID-19, în laborator”, informaţiile putând fi accesate aici.