Percepţia populaţiei cu privire la importanţa vaccinurilor adresate copiilor a scăzut în timpul pandemiei de COVID-19 în 52 din cele 55 de ţări analizate, a avertizat UNICEF, într-un nou raport privind imunizarea.
Conform raportului „Starea copiilor lumii 2023: vaccinuri pentru fiecare copil”, importanţa percepută a vaccinurilor pentru copii a scăzut cu 10% în România după declanşarea pandemiei, se arată într-un comunicat UNICEF .
Percepţia populaţiei cu privire la importanţa vaccinurilor adresate copiilor a scăzut în timpul pandemiei de COVID-19 în 52 dintre cele 55 de ţări analizate. În Republica Coreea, Papua Noua Guinee, Ghana, Senegal şi Japonia scăderea a fost de peste o treime.
China, India şi Mexic sunt singurele ţări analizate în care datele indică menţinerea sau chiar îmbunătăţirea percepţiei privind importanţa vaccinurilor.
În majoritatea ţărilor, persoanele sub 35 de ani şi femeile sunt cele care declară, de obicei, că au mai puţină încredere în vaccinurile adresate copiilor după declanşarea pandemiei.
Bărbaţii, mai sceptici
În România, cu 13,4% mai puţine persoane sub 35 de ani aveau încredere în vaccinuri după pandemie. Încrederea în vaccinuri în cazul bărbaţilor din România a scăzut cu 14,6%, în vreme ce a femeilor s-a diminuat cu 5,7% după pandemie.
Conform raportului, încrederea în vaccinuri este volatilă şi variază în timp. Sunt necesare date suplimentare şi o analiză mai aprofundată pentru a vedea dacă rezultatele indică o tendinţă pe termen lung. În ciuda scăderii înregistrate, gradul de susţinere a vaccinurilor este în continuare unul destul de ridicat, în general. În aproape jumătate dintre cele 55 de ţări analizate peste 80% dintre respondenţi percep vaccinurile ca fiind importante pentru copii.
Cu toate acestea, confluenţa mai multor factori poate duce la creşterea riscului unei „atitudini ezitante” în ceea ce priveşte vaccinurile. Printre aceşti factori se numără incertitudinea provocată de răspunsul la pandemie, accesul tot mai mare la informaţii înşelătoare, scăderea încrederii în experţi şi polarizarea politică.
Întreruperi ale vaccinării
Diminuarea nivelului de încredere apare în contextul celei mai mari scăderi constante a vaccinării copiilor din ultimii 30 de ani. Pandemia a întrerupt vaccinarea copiilor aproape peste tot, în special din cauza suprasolicitării sistemelor de sănătate, a redirecţionării resurselor dedicate imunizării către vaccinarea împotriva COVID-19, a lipsei de personal medical şi a măsurilor de izolare, arată UNICEF.
Raportul avertizează că, în total, 67 de milioane de copii nu au beneficiat de vaccinuri între 2019 şi 2021, gradul de acoperire vaccinală scăzând în 112 ţări.
Copiii născuţi chiar înainte sau în timpul pandemiei depăşesc în prezent vârsta la care ar fi trebuit să fie vaccinaţi în mod normal, fiind astfel necesară luarea unor măsuri prompte pentru a-i imuniza şi pentru a preveni epidemiile de boli mortale.
Statistici îngrijorătoare
În 2022, s-a înregistrat un număr dublu de cazuri de rujeolă faţă de anul precedent. Numărul copiilor paralizaţi din cauza poliomielitei a crescut cu 16% în 2022, în comparaţie cu anul anterior.
O comparaţie a perioadei 2019 - 2021 cu intervalul de trei ani precedent indică o creştere de opt ori a numărului de copii paralizaţi din cauza poliomielitei, ceea ce subliniază necesitatea realizării unor „eforturi de vaccinare susţinute”, subliniază reprezentanţii UNICEF.
„În plină pandemie, oamenii de ştiinţă au reuşit să dezvolte rapid vaccinuri care au salvat nenumărate vieţi. Dar în ciuda acestor progrese istorice, frica şi dezinformarea referitoare la orice tip de vaccin s-au răspândit la fel de rapid ca virusul”, a declarat Catherine Russell, directorul executiv al UNICEF. „Aceste date trag un semnal de alarmă îngrijorător. Nu putem permite ca încrederea în vaccinurile de rutină să devină o altă victimă a pandemiei. În acest caz, următorul val de decese ar putea fi cel al copiilor care suferă de rujeolă, difterie sau alte boli care pot fi prevenite”.
Raportul îndeamnă guvernele:
- să identifice urgent şi să asiste toţi copiii, în special cei care nu au beneficiat de vaccinuri pe durata pandemiei de COVID-19;
- să sporească cererea pentru vaccinuri, inclusiv prin creşterea încrederii în acestea;
- să acorde prioritate finanţării serviciilor de vaccinare şi a asistenţei medicale primare;
- să creeze sisteme de sănătate reziliente prin investirea în cadrele medicale de sex feminin, inovare şi producţie la nivel local.