De Ziua Mondială a Ficatului, celebrată anual pe 19 aprilie, Sanofi – prin divizia Consumer HealthCare - şi comunitatea medicală din România atrag atenţia asupra unuia dintre cele mai mari, importante şi complexe organe, ficatul.

La nivel mondial, se estimează că unul din patru oameni suferă de ficat gras, o afecţiune care împiedică ficatul să mai funcţioneze corect şi care este depistată doar când ajunge în stadii foarte avansate. Din 10 cazuri, 9 pot fi prevenite, se arată într-un comunicat.

„Cei mai mulţi dintre pacienţii cu ficat gras ajung la medic cu forme deja severe şi complicaţii, dat fiind că nu există simptome specifice. Tocmai de aceea este vital să acordăm o importanţă mai mare sănătăţii ficatului. În primul rând, se recomandă mai multă grijă legată de stilul de viaţă – alimentaţie sănătoasă, cu evitarea excesului de calorii şi diminuarea consumului de alimente bogate în grăsimi, dulciuri şi băuturi îndulcite, evitarea sedentarismului, controlul greutăţii, evitarea excesului de alcool, renunţarea la fumat”, declară prof. dr. Liana Gheorghe, şeful Secţiei 3 Gastroenterologie şi Hepatologie a Institutului Clinic Fundeni.

O a doua măsură foarte importantă este realizarea de teste de screening anuale specifice ficatului, inclusiv ecografie abdominală.

„Aceste măsuri sunt recomandate tuturor, dar în special celor mai expuşi riscului, respectiv persoanele peste 35 de ani, mai ales cele care au şi diabet zaharat de tip 2, obezitate, hipertensiune arterială sau orice altă boală metabolică”, adaugă prof. dr. Liana Gheorghe.

O altă categorie de persoane expuse riscului de afectare a ficatului o reprezintă cele care au avut COVID-19, mai ales formele medii şi severe. Conform Societăţii Naţionale Române de Boli Infecţioase, aproape jumătate dintre cazurile de persoane spitalizate cu COVID-19 au şi afectare hepatică.

Afectarea hepatică din COVID-19 nu are semne clinice specifice, fiind sesizată prin prezenţa sindromului de citoliză hepatică. Acest sindrom a fost raportat în proporţii similare, indiferent dacă pacientul avea sau nu boli hepatice preexistente. Afectarea a fost identificată mai frecvent la bărbaţi, la pacienţii vârstnici şi la cei cu indice de masă corporală mare (IMC >30), predominând la pacienţii cu formă severă sau critică de boală.

„Este bine cunoscut faptul că în timpul pandemiei de COVID-19 pacienţii cu afectare hepatică au întâmpinat multe probleme, neputând să respecte controalele destinate urmăririi evoluţiei afecţiunilor hepatice. Patologia complexă, caracterizată prin asocierea unor afecţiuni metabolice ca diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, displipidemia etc, a creat probleme suplimentare în gestionarea afecţiunilor”, afirmă prof. dr. Liana Gheorghe.

Persoane care nu ştiau să aibă afecţiuni hepatice anterior pandemiei COVID-19 au devenit pacienţi cu diverse afecţiuni metabolice, necesitând monitorizarea  condiţiei hepatice prin analize specifice şi, la  nevoie, tratament medicamentos corect şi eficient, sub supraveghere medicală, mai adaugă specialista.

„Rolul activ al fiecăruia dintre noi în ceea ce priveşte protejarea sănătăţii ficatului este esenţial şi trebuie asumat cu responsabilitate. Ţine de noi să fim bine informaţi, să avem un stil de viaţă echilibrat şi să integrăm în rutina anuală de analize medicale testele specifice ficatului. Iar dacă apar probleme, să ne adresăm specialiştilor pentru tratament corect”, subliniază dr. Iulia Roşian, general manager Consumer HealthCare Sanofi Romania & Moldova.