Editorial

Dragi colegi,

După o vară toridă şi plină de evenimente interesante şi de succes organizate de SRAIC, ne îndreptăm încet spre un sfârşit de an liniştit, sperăm.

În acest număr al revistei vă propunem din nou articole complexe şi bine documentate, pe care sperăm să le lecturaţi cu plăcere.

Deschidem revista cu două articole încadrate la „Rubrica specialistului”. Primul articol, elaborat de Grupul de lucru de Alergologie moleculară de la UMF „Victor Babeş”, Timişoara, coordonat de prof. dr. Carmen Panaitescu, prezintă o trecere în revistă a principalelor indicaţii şi beneficii ale diagnosticului molecular în alergologie, precum şi situaţia actuală a utilizării testelor moleculare în România şi în alte ţări ale Uniunii Europene. De asemenea, se detaliază locul acestora în cadrul diagnosticului alergologic conform recomandărilor EAACI şi se propune un set de investigaţii paraclinice de precizie pentru diagnosticarea şi monitorizarea bolilor alergice. Al doilea articol al acestei rubrici, şi primul dintre cele trei articole din acest număr referitoare la alergiile medicamentoase, a fost elaborat de dr. Maria-Lucia Apostol împreună cu colectivul condus de conf. dr. Roxana Bumbăcea şi prezintă ultimele noutăţi cu privire la reacţiile de hipersensibilitate induse de analgezicele opioide. Lipsa unor  protocoale validate şi riscurile procedurii îngreunează demersul diagnostic şi selecţia unei alternative potrivite, ducând la supradiagnosticarea alergiei la substanţe opioide şi, astfel, la un management ineficient al durerii.

În rubrica „Referate generale” puteţi găsi două articole realizate sub coordonarea prof. dr. Carmen Panaitescu. Primul este un articol exhaustiv şi extrem de bine documentat, elaborat de dr. Camelia‑Felicia Bănărescu, care prezintă principalele comorbidităţi ale astmului susceptibile de a fi întâlnite în practica generală, prevalenţa şi impactul clinic asupra astmului sever şi oferă o abordare simplificată şi orientativă, extrem de utilă pentru evaluarea şi gestionarea acestor afecţiuni comorbide. Urmează cel de-al doilea articol despre alergiile medicamentoase, realizat de dr. Anca-Daniela Cotuna-Coste, fiind focalizat pe mecanismele de hipersensibilitate implicate în aceste reacţii, care implică interacţiuni între caracteristicile farmacologice ale medicamentului implicat, variabilele legate de starea de sănătate sau terenul genetic al pacientului şi cofactorii prezenţi.

În final vă propunem două „Lucrări originale” captivante. Prima, documentată şi elaborată tot de dr. Anca-Daniela Cotuna-Coste, prezintă un caz clinic fascinant şi rar întâlnit, o reacţie anafilactică la cartoful alb. Acest caz a fost investigat şi tratat într-o clinică de alergologie din Timişoara, de către colectivul coordonat de prof. univ. dr. Panaitescu. Se prezintă şi mecanismele imunopatologice implicate, diagnosticul molecular şi posibilele abordări terapeutice ale acestei afecţiuni. Cel de-al treilea articol pe tema alergiilor medicamentoase, şi ultimul din acest număr, realizat de dr. Cristina-Elena Bălă, tot sub coordonarea conf. dr. Roxana Bumbăcea, prezintă tipurile de reacţii de hipersensibilitate induse de aspirină, precum şi diferite protocoale de desensibilizare la aspirină. Desensibilizarea la aspirină aduce beneficii importante unor categorii de pacienţi pentru care aspirina este un medicament indispensabil, fiind astfel extrem de utilă în practica clinică.

Le mulţumim din nou tuturor cititorilor şi colaboratorilor noştri pentru încrederea şi sprijinul acordate.

Vă invităm să citiţi articolele din acest număr şi vă încurajăm încă o dată să ne fiţi alături şi să colaborăm în toate acţiunile întreprinse în specialitatea noastră.