Cartoful alb – o cauză rară de anafilaxie la copii

Introducere

În literatura de specialitate au fost descrise sporadic reacţii alergice atât la cartoful crud, cât şi la cartoful gătit⁽¹⁾. Se estimează că 5% dintre copii prezintă o alergie alimentară, iar prevalenţa acestor manifestări este în creştere. Reacţiile alergice induse de alimente pot provoca o varietate de simptome, cu implicarea pielii, a tractului gastrointestinal şi a sistemului respirator. Acestea pot fi atribuite atât mecanismelor IgE mediate, cât şi celor non-IgE mediate⁽²⁾. S-a arătat că alimentele pot avea un rol patogen la copiii cu dermatită atopică (DA) şi astm. Alergia la laptele de vacă, ouă şi cereale este des întâlnită la sugarii atopici şi la copiii mai mici⁽³⁾. Cu toate acestea, se consideră că alergia la cartof este neobişnuită, spre deosebire de alimentele menţionate mai sus. Cartoful alb (Solanum tuberosum) este un ingredient foarte comun în dieta ţărilor occidentale şi este introdus în alimentaţia copilului sub forma sa gătită ca unul dintre primele alimente solide, în general în jurul vârstei de 4 până la 6 luni⁽⁴⁾. La copii s-a raportat alergie la forma gătită, cu reacţii alergice imediate, precum şi reacţii severe tardive şi chiar anafilaxie⁽⁵⁾.

Prezentarea cazului clinic

Un pacient de sex masculin în vârstă de 3 ani se prezintă în clinică cu un istoric de reacţie anafilactică în urma consumului de cartof gătit. La vârsta de 10 luni M.V. a dezvoltat o reacţie anafilactică manifestată prin edeme faciale, erupţie maculo-papuloasă şi bronhospasm, cu debut la 40 de minute după ingestia de cartof gătit (figurile 1 şi 2). În această situaţie, mama a apelat la ajutorul serviciului de urgenţe şi în urma administrării HHC i.v. simptomatologia s-a remis. La vârsta de 1 an şi 11 luni, a consumat hummus la grădiniţă (posibil cu urme de cartof) şi a dezvoltat un eritem la nivelul gâtului. Acest episod se remite doar cu administrarea de antihistaminic. În antecedentele personale patologice ale pacientului regăsim rinoconjunctivită alergică moderat-severă intermitentă cu debut la vârsta de 2 ani, cu simptomatologie prezentă în perioada polinică de vară-toamnă. Alte afecţiuni ale pacientului sunt dermatită atopică, bronşiolită recurentă şi vegetaţii adenoidiene. Nu a avut alergii medicamentoase. Pacientul prezintă un istoric familial semnificativ de atopie. Ambii părinţi au prezentat afecţiuni alergice în copilărie: mama a suferit de astm alergic, iar tatăl, de dermatită atopică. De asemenea, fratele mai mic al pacientului, în vârstă de 1 an, prezintă dermatită atopică şi este pe o dietă de excludere a laptelui.

La momentul consultului, examenul clinic obiectiv nu prezintă modificări. Testele de laborator relevă IgE specifică la cartof 39,3 AU/ml, IgE specifică la arahide 0,94 AU/ml şi IgE specifică la alune 0,418 kU/L (tabelul 1). De asemenea, panelul de alergene respiratorii IgE specifice este pozitiv pentru ambrozie – clasa 4 şi graminee – clasa 2. Hemoleucograma relevă eozinofilie – 450/mm³ (VN < 300 mm³). Este uşor crescută şi valoarea proteinei cationice a eozinofilelor – ECP 25,2 ng/ml (VN < 24 ng/‌ml). Se efectuează testul prick la prick la cartof şi se eviden­ţiază o papulă cu diametrul de 3 mm (figura 3).

Testul prick la prick

De câţiva ani, tehnica prick la prick cu fructe şi legume proaspete a demonstrat că este o metodă mai fiabilă decât prickul cu extracte din comerţ şi, pe lângă faptul că este uşor de efectuat, ar putea fi şi o metodă de diagnosticare mai sigură şi mai utilă⁽⁶⁾. În schimb, testele cutanate prick cu extracte alergenice pot fi mai puţin specifice şi pot provoca reacţii alergice severe⁽⁷⁾. Studiile au arătat că unele fructe şi legume pot fi denaturate în timpul procesului de prelucrare a extractelor comerciale şi îşi pierd astfel alergenitatea naturală⁽⁸⁾. Tehnica este foarte simplă – se înţeapă cu o lanţetă normală fructele sau legumele de testat şi imediat după aceea se înţeapă pielea pacientului. Reacţia este considerată pozitivă dacă se observă o papulă mai mare de 3 mm⁽⁹⁾.

Diagnosticul molecular al alergiei la cartof

Până acum au fost identificate cinci alergene specifice pentru cartoful alb. Glicoproteina „patatină” (Sol t 1) este cea mai importantă dintre ele. Aceasta are o omologie semnificativă cu un alergen pentru latex, ceea ce duce la posibilitatea unei reacţii încrucişate⁽¹⁰⁾. Se consideră că patatina este un alergen termolabil. În plus, alte patru proteine ​​din cartof care leagă IgE (inhibitorii de catepsină D, de cisteină şi de protează aspartică) au fost identificate şi denumite ca Sol t 2, Sol t 3.0101, Sol t 3.0102 şi Sol t 4 şi aparţin familiei inhibitorilor de tripsină din soia⁽¹⁰⁾. Deşi patatina este considerată un alergen termolabil, s-a demonstrat că interacţiunea sa cu IgE este mult influenţată şi de alte proteine ​​din cartof în ceea ce priveşte labilitatea termică⁽¹¹⁾. Apariţia de simptome la unii pacienţi numai în cazul consumului de cartof crud sau de cartof neprelucrat poate fi atribuită proteinelor termolabile din cartofi, care sunt instabile în prezenţa enzimelor digestive şi a acidului gastric sau îşi pierd proprietăţile alergenice după gătire⁽³⁾. Există diferite alergene care dau reacţii încrucişate cu cartoful. Cartoful este unul dintre alimentele implicate în sindromul latex-fructe şi s-a pus la îndoială dacă sensibilizarea la latex precedă sau urmează apariţia alergiei alimentare⁽¹²⁾. Sensibilitatea la latex nu a fost detectată la pacientul nostru. Alte alergene importante cu potenţial de reacţie încrucişată sunt polenul de mesteacăn şi polenul de graminee.

Discuţie

Anafilaxia la cartof este rară. Monti şi colab.⁽¹³⁾ au raportat un pacient de 8 luni care a dezvoltat anafilaxie la cartoful fiert, în timp ce Beausole şi colab.⁽¹⁾ au descris un pacient de 4 ani care a dezvoltat anafilaxie la cartoful crud. Aşa că, la copii, atât forma gătită, cât şi cea crudă de cartof pot provoca alergii.

La adulţi, alergia la cartoful crud este considerată a fi o manifestare a sindromului de alergie orală (SAO) la pacienţii cu alergie la polen. Se observă în special la gospodine, care în timpul curăţării cartofilor suferă de prurit, rinoconjunctivită şi, în unele cazuri, astm sau chiar anafilaxie. Cu toate acestea, până acum, alergia la cartof fiert a fost raportată doar la copii⁽¹⁴⁾. În cazul pacientului nostru, anafilaxia s-a declanşat în urma consumului de cartof gătit, astfel fiind exclusă posibilitatea de a fi dezvoltat SAO la cartof ca urmare a sensibilizării concomitente la polen.

Un alt argument este faptul că sensibilizarea la polen este premergătoare simptomelor SAO la cartof. Un studiu a urmărit prospectiv pacienţii sensibilizaţi la polenul de mesteacăn fără SAO şi s-a observat că unii dintre ei au dezvoltat ulterior simptome la consumul de apiacee (morcov, ţelină şi fenicul), măr şi alun, sugerând că alergia la polenul de mesteacăn precedă SAO⁽¹⁵⁾.

Când a avut loc evenimentul descris, pacientul nostru a consumat patru luni cartof fără niciun fel de reacţie. Copilul avea DA uşoară şi nu a fost observată o agravare semnificativă a simptomatologiei după diversificarea dietei cu cartof. Un interval de timp similar între introducerea cartofului în alimentaţie şi debutul simptomelor s-a observat şi în alte studii cu copii dovediţi ulterior alergici la cartof⁽³⁾. Castells şi colab.⁽¹⁶⁾ au descris un caz de reacţie imediată de hipersensibilitate după ingestia de cartof la vârsta de 5 luni, când sugarul a fost hrănit cu cartof prima dată. Prin urmare, se presupune că procesul de sensibilizare diferă de la pacient la pacient.

În ultimii ani, testul de provocare orală la alimente a demonstrat că are un rol important în diagnosticarea alergiei alimentare la copii şi este considerat „standardul de aur”⁽¹⁷⁾. În cazurile de anafilaxie imediată la un singur aliment, istoricul este considerat de încredere şi nu este indicată provocarea alimentară, aşa că nu a fost indicat nici de această dată⁽¹⁸⁾. Totodată, testele moleculare pentru alergie au arătat o sensibilizare certă la cartof.

În alte studii, s-a arătat că alergia la cartof fiert ar putea fi responsabilă de boli alergice severe la copiii mici cu simptome de hipersensibilitate imediată, dermatită atopică sau ambele. Această alergie se poate remite aproape complet cu ajutorul unei diete stricte de excludere a cartofului. Această recomandare a fost impusă şi în cazul pacientului nostru. Toleranţa la cartof este în general dobândită în jurul vârstei de 4 ani⁽¹⁹⁾.

Concluzii

Alergia la cartoful fiert poate fi cauza unor reacţii alergice severe, în special la copiii atopici. Testele cutanate cu fructe şi legume proaspete şi testele moleculare alergice sunt de o mare utilitate în punerea diagnosticului. Alergia la cartoful fiert a fost întâlnită doar în cazul copiilor. Prin eliminarea din dietă, simptomatologia alergică se remite.