Suntem rezultatul formării noastre...

Dragi colegi şi prieteni,

În pragul Conferinţei Naţionale a Societăţii Române de Alergologie şi Imunologie clinică „Practica clinică în alergologie: focus pe ghiduri şi consensuri”, organizată la Sinaia în perioada 17-19 mai 2018, vă întâmpinăm cu numărul 3 (2/2018) al revistei Alergologia. Dacă primele două numere au fost dedicate alergiei la medicamente, acest număr conţine, pe lângă articole dedicate acestei teme, şi articole care abordează alte teme ale specialităţii noastre, cum ar fi astmul bronşic, dermatita atopică şi angioedemul ereditar, unele dintre acestea fiind articole in extenso ale unor prezentări la conferinţă.

De asemenea, în acest număr, într-o secţiune special dedicată, veţi regăsi şi rezumatele lucrărilor prezentate la conferinţă.

Rubrica Referate generale este deschisă de articolul prof. dr. Carmen Bunu Panaitescu, dr. Laura Marusciac şi dr. Maria Roxana Buzan, care descrie două metode diferite de evaluare in vitro a reacţiilor de hipersensibilitate la medicamente: testul de activare a bazofilelor şi determinarea β-hexosaminidazei utilizând linia celulară RBL-2H3, metode cu un mare potenţial în oferirea unui diagnostic precis.

În cel de-al doilea articol, conf. dr. Roxana Bumbăcea şi dr. Cristina-Georgiana Deaconu realizează o trecere în revistă a managementului dermatitei atopice severe la copii, deciziile de utilizare a terapiei de a doua linie pentru copii trebuind să includă riscul şi beneficiile asociate fiecărui pacient.

În primul articol al Rubricii specialistului, dr. Noémi-Anna Bara, dr. Enikö Mihály, dr. Valentin Nădăşan şi dr. Dumitru Moldovan aduc în atenţia lectorilor angioedemul ereditar prin deficienţă de C1 inhibitor esterază şi importanţa Registrului Român de Angioedem Ereditar, pacienţii înscrişi în acest registru beneficiind recent de un program naţional de tratament finanţat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Al doilea articol al acestei rubrici este dedicat ­asocierii dintre infecţiile virale şi astmul bronşic. Dr. Corina Bocşan, dr. Feketea Gavriela şi dr. Adriana Muntean descriu particularităţile clinice ale acestor infecţii, în sensul prevenirii exacerbărilor de astm prin reducerea inflamaţiei alergice, care poate constitui cofactor de agravare a infecţiei virale.

Rubrica specialistului este încheiată de articolul dr. Elena Camelia Berghea, care realizează o trecere în revistă a diagnosticului reacţiilor de hipersensibilitate la antibiotice non-betalactamice la copii, diagnosticul bazându-se de multe ori pe istoricul clinic, lipsind confirmarea prin teste alergologice, motiv pentru care este necesară standardizarea procedurilor de diagnostic pentru populaţia pediatrică.

Cu speranţa că şi articolele din acest număr vă vor fi de un real folos în practica zilnică, vă invităm să le citiţi.