Caprifoiul – Lonicera japonica – este o plantă originară din Asia, care creşte spontan şi în Europa. Denumirea populară de la noi – „Mâna Maicii Domnului” – ­sugerează o importantă forţă vindecătoare, un ajutor pentru sănătatea noastră, pe care ar trebui să îl avem în vedere.

Este o plantă căţărătoare, iar lăstarii, acoperiţi cu frunzuliţe mici, pot atinge 3-4 metri. Florile, de culoare alb şi crem, sunt mici şi parfumate, apar în mai şi iunie, dispar pe timpul verii şi reapar la începutul toamnei.

Există circa 180 de specii de caprifoi în regiunile temperate, iar despre ele se spune că toate au proprietăţi terapeutice, cu toate că nu sunt folosite în fitoterapia clasică, modernă. În fitoterapia tradiţională – populară – sunt cunoscute efectele: expectorant, emolient, antispastic, diuretic, laxativ, antimicrobian, sedativ. Sunt utilizate florile şi frunzele, uneori şi seminţele. Fructele, în schimb, sunt toxice.

Caprifoiul a fost adus în atenţia noastră în acest an de cercetătorii chinezi, datorită căutării de soluţii eficiente în tratarea COVID-19.

Pornind de la utilizarea lui de mii de ani în medicina tradiţională chineză, caprifoiul a fost folosit şi în secolul XXI pentru tratarea bolnavilor cu SARS (sindromul respirator acut), epidemie care a afectat lumea în perioada 2000-2003.

Cercetările ştiinţifice, realizate de un colectiv de cercetători chinezi, ale căror rezultate au fost publicate în 2015, au concluzionat că decoctul de caprifoi, îmbogăţit cu un micro-ARN vegetal al acestei plante – MIR2911 –, ar putea inhiba replicarea unor virusuri gripale A (IAV), inclusiv H1N1, H5N1 şi H7N9. În 2020, studiul a fost reluat, urmărindu-se felul în care MIR2911 influenţează virusul SARS-CoV-2. Au fost realizate determinări in vitro şi un studiu clinic care au confirmat acţiunea antivirală: consumul acestui decoct de caprifoi îmbogăţit cu micro-ARN inhibă replicarea virusului şi accelerează conversia negativă a pacienţilor infectaţi, grăbindu-le astfel vindecarea.

La noi în ţară, dacă fitoterapia clasică nu a mizat pe efectele terapeutice ale caprifoiului, în schimb gemoterapia nu l-a trecut cu vederea. Se folosesc mlădiţele caprifoiului de munte – Lonicera nigra – prelucrate conform reţetei farmaceutice pentru macerate glicerinice (extracte hidro-glicero-alcoolice), reţetă oficializată în Farmacopeea franceză. În gemoterapie se folosesc în special speciile care cresc spontan, în arealul lor. Astfel, au fost alese spre studiere şi tinerele mlădiţe ale caprifoiului de munte.

Cea mai cunoscută recomandare a gemoterapicului din mlădiţe de caprifoi este tusea şi răguşeala din afecţiuni respiratorii acute sau cronice. La Plantextrakt se fabrică Extractul din mlădiţe de caprifoi şi complexul gemoterapic Polygemma 3-Tuse, care conţine, pe lângă gemoterapicele de carpen, călin şi caprifoi. S-a constatat că este bine tolerat în administrări lungi, de 2-3 luni, mai ales la pacienţii suferinzi de afecţiuni respiratorii cronice, însoţite de tuse uscată sau umedă.

În laringită se recomandă asocierea cu Extract din muguri de coacăz negru, iar în bronşită – cu Extractul din muguri de carpen. O recomandare interesantă este şi cea de ameliorare a sughiţului cronic, persistent, prin acţiune antispastică, în asociere cu Extractul din muguri de smochin.

Pe lângă acţiunea expectorantă, descongestionantă bronşică, foarte importantă este acţiunea antiinflamatoare, la multiple niveluri în organism: căi respiratorii superioare şi inferioare, sistem circulator, aparat digestiv şi osteoarticular.

În plus, în literatura de specialitate din domeniul gemoterapiei găsim şi recomandarea Extractului din mlădiţe de caprifoi în gripă. Rezultatele cercetărilor ştiinţifice, realizate de cercetătorii chinezi, ne orientează, o dată în plus, să avem în vedere această recomandare pentru gemoterapicul de caprifoi, pentru a susţine organismul în efortul său de reechilibrare şi vindecare şi pentru a împiedica propagarea virusului din tractul respirator superior în plămâni.

Recomandarea în infecţiile respiratorii de etiologie virală este susţinută şi de celelalte arii de acţiune ale gemoterapicului de caprifoi, precum ficatul şi splina, ale căror funcţii le reechilibrează, cu recomandare şi în caz de ficat sau splină mărite în volum (hepatomegalie, splenomegalie). Buna funcţionare a ficatului, organ-cheie în producţia de energie pentru organism, este esenţială pentru refacerea din boală. În ceea ce priveşte splina, aceasta este un organ important pentru o bună imunitate a organismului, fiind responsabilă şi de producţia de anticorpi.

În contextul actual, este important să amintim şi acţiunea anxiolitică şi slab sedativă, care completează efectele benefice ale gemoterapicului din mlădiţe de caprifoi.

În concluzie, ar fi utilă studierea în continuare a efectelor farmacologice ale acestui extract gemoterapic, prin diverse tipuri de experimente in vitro şi in vivo, alături de experimentarea clinică.