FARMACOEPIGENETICĂ

Ceapa – de la aliment la medicament

Onions – from food to medicine

Data publicării: 30 Martie 2026
Data primire articol: 26 Februarie 2026
Data acceptare articol: 28 Februarie 2026
Editorial Group: MEDICHUB MEDIA
10.26416/Farm.224.1.2026.11439
Descarcă pdf

Abstract

Onion, in all the forms in which it occurs and in its entirety – from the green leaves through the bulb to the peel – contains bioactive compounds (quercetin, kaempferol, alkenyl‑cysteine sulfoxides, cycloalliin, thiosulfates, etc.) that confer hypolipidemic, antioxidant and anti‑inflammatory properties, and can also reduce hepatic and atherosclerotic lesions in animals and in humans.



Keywords
onionquercetinkaempferolantioxidanthypolipidemic

Rezumat

Ceapa, în toate formele în care se prezintă și în integritatea ei, începând de la frunzele verzi și continuând cu bulbul și învelișul exterior, conține compuși bioactivi (quercetină, kaempferol, sulfoxizi de alchenil‑cisteină, cicloaliină, tiosulfați etc.) care îi conferă proprietăți hipolipemiante, antioxidante și antiinflamatoare, prin mecanisme diverse, putând de asemenea să reducă leziunile hepatice și aterosclerotice la animale și la om.

Cuvinte Cheie
ceapăquercetinăkaempferolantioxidanthipolipemiant

Ceapa (Allium cepa L.) are o istorie de peste 5000 de ani, fiind originară din Asia Centrală. A fost venerată de egipteni pentru forma sferică și cercurile concentrice, despre care s-a crezut că reprezintă eternitatea, și de asemenea de către greci și romani, atât ca aliment, cât și ca remediu natural. Ceapa este omniprezentă în alimentație, într-o diversitate de culori și arome, alături de alte specii ale genului Allium, cum ar fi usturoiul (Allium sativum), leurda (Allium ursinum), prazul (Allium porrum), arpagicul (Allium schoenoprasum) sau șalota (Allium ascalonicum). În medicina tradițională românească, ceapa a fost utilizată ca remediu empiric pentru tratarea tusei, creșterea părului, stimularea sistemului digestiv, pentru proprietățile antibacteriene. În practica populară, ceapa a fost și este încă folosită în anumite zone ale țării la colorarea ouălor de Paște sau la îndepărtarea ruginii.

Cercetările privind ceapa, raportate în literatura de specialitate, au vizat caracterizarea compoziției chimice, corelarea acesteia cu efectele biologice și terapeutice, precum și evaluarea activității prin studii in vitro (pe culturi celulare) și in vivo (pe modele animale), în vederea fundamentării științifice a utilizării sale în terapeutică.

Studii preclinice și mecanisme raportate

Un studiu din 2010 a demonstrat că ceapa (varianta „verde”) administrată ca adjuvant la șobolanii hrăniți cu o dietă bogată în grăsimi și sucroză reduce semnificativ colesterolul seric și hepatic, precum și conținutul lipidic total, comparativ cu ceapa albă. Ceapa verde conține o cantitate mult mai mare de kaempferol; la doze mici acest flavonoid stimulează metabolismul colesterolului, iar la doze mari inhibă sinteza hepatică a acestuia. De asemenea, sulfoxizii cisteinei ar inhiba sinteza colesterolului în hepatocitele rozătoarelor(1).

Acțiunea hipolipemiantă a S‑metil-cisteinei sulfoxid (SMCS) izolată din ceapă a fost investigată la șobolani Sprague‑Dawley hrăniți cu o dietă conținând 1% colesterol, prin comparație directă cu gugulipid (extract de Commiphora mukul, standardizat în 2,5% guggulsteroni). Administrarea SMCS în doză de 200 mg/kg corp timp de 45 de zile a determinat modificarea profilului lipidic în ser și țesuturi și a arătat o scădere semnificativă a activității totale a lipoprotein-lipazei și a concentrațiilor de colesterol, trigliceride și fosfolipide, față de cele din grupurile netratate. Activitățile enzimelor lipogenice – glucoză‑6‑fosfat dehidrogenază și malat‑enzimă –, precum și ale HMG‑CoA reductazei în țesuturi au rămas scăzute sub tratament, indicând faptul că atât gugulipid, cât și SMCS determină reducerea lipogenezei endogene, creșterea catabolismului lipidelor și excreția ulterioară a produselor metabolice prin tractul intestinal (acizi biliari și steroli). Totuși, gugulipidul s‑a dovedit a fi un medicament mai eficient decât SMCS la doze mici, de 50 mg/kg corp(2).

Studii din 2018, 2021 și 2024 subliniază că ceapa, inclusiv ceapa verde, are efecte antioxidante, antiinflamatoare, antihipertensive, antidiabetice și poate modula profilul lipidic prin compușii cu activitate terapeutică pe care îi conține(3,4,5).

Studii experimentale pe modele animale cu hiperlipidemie

Într‑un model experimental pe șobolani Sprague‑Dawley cu hiperlipidemie, extractul de Allium cepa a fost evaluat prin teste biochimice (trigliceride, colesterol total, LDL‑C, HDL‑C, malondialdehidă, activitatea superoxid‑dismutazei; SOD), examinare histologică (colorație hematoxilină‑eozină a ficatului și arcului aortic) și analize proteice (Western blot pentru receptorii LDL și HMG‑CoA reductaza hepatică). Analiza HPLC a ­cuantificat principalii constituenți: 2,42 mg quercetină/g masă uscată și 4,60 mg izoquercitină/g MS.

Rezultatele au arătat scăderi ale trigliceridelor, colesterolului total, LDL‑C și malondialdehidei, creșteri ale HDL‑C și activității SOD serice și hepatice. Histologic s‑a observat reducerea picăturilor lipidice hepatice și a celulelor spumoase în intima aortei la grupul tratat. Ameliorarea hiperlipidemiei a fost asociată cu creșterea receptorilor LDL și scăderea HMG‑CoA reductazei, sugerând potențialul extractului de Allium cepa ca agent hipolipemiant nonstatină(6,7).

Date similare privind efectele antitrombotice și de reducere a trigliceridelor au fost raportate pentru un extract din coji de ceapă bogate în quercetină (ECC = extract de coji de ceapă). În studiu au fost incluși 24 de șobolani masculi Sprague‑Dawley (SD), în vârstă de 5 săptămâni, care au fost împărțiți în trei grupuri alimentare pe șase săptămâni: C (control), 2 mg ECC (hrană normală cu suplimentare de 2 mg ECC) și 10 mg ECC (hrană normală cu suplimentare de 10 mg ECC). Au fost evaluați o serie de parametri, observându-se că timpul de protrombină (TP), timpul de tromboplastină parțial activat (aPTT) și agregarea plachetară nu au fost semnificativ diferite între grupuri, dar administrarea extractului a redus considerabil trigliceridele și glucoza serică. Totuși, tromboza arterială in vivo a fost semnificativ întârziată în grupurile care au primit 2 mg și 10 mg ECC comparativ cu grupul-martor. În plus, ECC poate avea efecte antitrombotice prin restrângerea expresiei induse a factorului tisular, via down‑reglarea activării kinazelor MAPK la stimulul de coagulare, conducând la prelungirea timpului până la tromboza arterială(8).

Studii din 2010 și 2017 pe șobolani Wistar cu hipercolesterolemie arată că includerea cepei în alimentație îmbunătățește statusul antioxidant, răspunsul inflamator și biomarkerii riscului cardiovascular(9,10).

În 2019, un extract etanolic de ceapă a fost analizat ca având aproximativ 30 mg echivalenți acid galic/g MS, confirmând conținutul bogat în polifenoli și efectul antioxidant al Allium cepa(11).

Efecte asupra expresiei genice și metabolismului lipidic

Un studiu din 2012 a investigat efectele extractului din coji de ceapă asupra expresiei genice implicate în profilul colesterolului la șobolani Sprague‑Dawley hrăniți opt săptămâni cu dietă hiperlipidică (grup control, grup dietă hiperlipidică, grup dietă hiperlipidică + extract). Analiza prin RT‑PCR a arătat o îmbunătățire a expresiei PPARγ2, a receptorului scavenger B1 și a transportorului ABCA1 în grupul tratat, corelată cu scăderea LDL‑C(12).

Cicloaliina, un iminoacid sulfurat ciclic izolat din ceapă, a redus cu aproximativ 40% triacilgliceridele și colesterolul seric la șobolanii hrăniți cu dietă aterogenă, fără a afecta sinteza triacilglicerolilor; aceasta sugerează o modificare a proceselor hepatice de formare și excreție a lipoproteinelor(13).

Modulare enzimatică și date metabolomice

Teste efectuate în 2017 pe șobolani Wistar hipercolesterolemici au arătat modificări ale parametrilor biochimici și ale activității enzimelor antioxidante (AST, ALT, glutation peroxidază, catalază, SOD): creștere a glutation peroxidazei și a SOD, catalază nemodificată; colesterolul și trigliceridele hepatice nu s‑au modificat semnificativ. Ceapa și derivații quercitinei par să influențeze activitatea enzimelor CYP (citocrom P450), COX (ciclooxigenază) și LOX (lipooxigenază)(14‑17). Analize metabolomice arată influențe asupra metaboliților asociați diabetului și rezistenței la insulină și asupra metaboliților ciclului Krebs, cu reducerea speciilor reactive de oxigen și o potențială îmbunătățire a viabilității celulare(18‑21).

Efecte asupra metabolismului acizilor biliari și date clinice

Ceapa crește reabsorbția intestinală a acizilor biliari și scade deconjugarea acestora, favorizând eliminarea prin fecale la șobolani Wistar cu hipercolesterolemie(22).

Într-un studiu la pacienți cu hipercolesterolemie, un extract de ceapă în vin roșu a evidențiat efecte cardioprotectoare, antioxidante și hipolipemiante, cu scăderea colesterolului total și a LDL‑C(23). De asemenea, un studiu-pilot care a analizat de ceapă, bogat în quercetină, a arătat reducerea colesterolului total și a LDL‑C la adulți cu hipercolesterolemie ușoară(24).

Un studiu din 2015 a arătat că biodisponibilitatea quercetinei este influențată de tipul de procesare și de prezența sau absența matricei alimentare. Agliconul quercetinei (AQ) se găsește exclusiv în coaja cepei, quercetina-4-β-O-glucozidă (Q4G) este prezentă atât în coajă, cât și în bulb, iar quercetina-3,4-β-O-diglucozidă (Q3,4diG) se găsește doar în bulb. Studiul a fost realizat pe șobolani masculi Wistar, care au fost hrăniți cu produse din coajă de ceapă și din bulb de ceapă – fie sub formă de masă mixtă cu pulbere, fie cu AQ pur sau Q4G+Q3,4diG pure – la o doză de 5 mg echivalent AQ/kg greutate corporală. Compararea concentrațiilor plasmatice a sugerat că formele glucozidate de quercetină (Q4G și Q3,4diG) au o biodisponibilitate superioară sau cel puțin egală cu cea a AQ, când fiecare compus pur este administrat împreună cu alimentele. Astfel, consumul unei mese care conținea pulbere din coajă de ceapă a determinat o creștere semnificativ mai mare a concentrației plasmatice de quercetină comparativ cu mesele care conțineau extract de coajă, pulbere din bulb, extract din bulb sau bulb sotat, în toate intervalele testate, observație prezentată și în cazul unui studiu efectuat la subiecți umani(25).

Pe de altă parte, optimizarea formulării (de exemplu, esterificarea cu EPA) poate îmbunătăți activitatea antiinflamatoare și hipolipemiantă, comparativ cu administrarea compușilor separat(25-27). Esterificarea quercetin‑3‑O‑glicozidei cu acid eicosapentaenoic (EPA) a dovedit îmbunătățiri ale parametrilor inflamatori (TNF‑α, COX‑2, PGE2) în modele animale(8,26,27).

Concluzii

Datele preclinice susțin potențialul Allium cepa ca agent hipolipemiant, antioxidant și antiinflamator, prin mecanisme multiple (modulare a receptorilor LDL și a HMG‑CoA reductazei, influențare a expresiei genice a transportorilor lipoproteici, activitate enzimatică antioxidantă și modulare a metabolismului acizilor biliari). Sunt însă necesare studii clinice mai numeroase și bine controlate pentru a confirma eficacitatea, dozele optime și siguranța administrării la om.

 

Autor corespondent:  Șef lucr. dr. Elena-Iuliana Andrieș E-mail: elena.ionita@umfcd.ro

 

 

 

 

 

CONFLICT OF INTEREST: none declared.

FINANCIAL SUPPORT: none declared.

This work is permanently accessible online free of charge and published under the CC-BY.

 

Bibliografie


  1. Yamamoto Y, Yasuoka A. Welsh onion attenuates hyperlipidemia in rats fed on high-fat high-sucrose diet. Biosci Biotechnol Biochem. 2010;74(2):402-4.
  2. Kumari K, Augusti KT. Lipid lowering effect of S‑methyl cysteine sulfoxide from Allium cepa Linn in high cholesterol diet fed rats. J Ethnopharmacol. 2007;109(3):367–371.
  3. Galavi A, Hosseinzadeh H, Razavi BM. The effects of Allium cepa L. (onion) and its active constituents on metabolic syndrome: A review. Iran J Basic Med Sci. 2021;24(1):3-16.
  4. Marrelli M, Amodeo V, Statti G, Conforti F. Biological Properties and Bioactive Components of Allium cepa L.: Focus on Potential Benefits in the Treatment of Obesity and Related Comorbidities. Molecules. 2018;24(1):119.
  5. Ilie EI, Popescu L, Luță EA, et al. Phytochemical Characterization and Antioxidant Activity Evaluation for Some Plant Extracts in Conjunction with Pharmacological Mechanism Prediction: Insights into Potential Therapeutic Applications in Dyslipidemia and Obesity. Biomedicines. 2024;12(7):1431.
  6. Mahmood T, Yang PC. Western blot: technique, theory, and trouble shooting. N Am J Med Sci. 2012;4(9):429-34.
  7. Li W, Yang C, Mei X, Huang R, Zhang S, Tang Y, Dong Q, Zhou C. Effect of the polyphenol-rich extract from Allium cepa on hyperlipidemic sprague-dawley rats. J Food Biochem. 202;45(1):e13565.
  8. Lee SM, Moon J, Do HJ, Chung JH, Lee KH, Cha YJ, Shin MJ. Effect of quercetin‑rich onion peel extracts on arterial thrombosis in rats. Food Chem Toxicol. 2013;57:99–105.
  9. Azuma K, Ippoushi K, Terao J. Evaluation of tolerable levels of dietary quercetin for exerting its antioxidative effect in high cholesterol-fed rats. Food Chem Toxicol. 2010;48(4):1117-22.
  10. Colina-Coca C, González-Peña D, Ancos B, Sánchez-Moreno C. Dietary onion ameliorates antioxidant defence, inflammatory response, and cardiovascular risk biomarkers in hypercholesterolemic Wistar rats. Journal of Functional Foods. 2017;36:300–309.
  11. Li P, Zhou C, Zhang Y, Lin Y, Li S, Liu H, Yang C. Study on total polyphenol content of the ethanol extract from Allium cepa and its antioxidant activity. China Pharmaceuticals. 2019;28:21–24. 
  12. Lee SM, Moon J, Do HJ, Chung JH, Lee KH, Cha YJ, Shin MJ. Onion peel extract increases hepatic low-density lipoprotein receptor and ATP-binding cassette transporter A1 messenger RNA expressions in Sprague-Dawley rats fed a high-fat diet. Nutr Res. 2012;32(3):210-7.
  13. Yanagita T, Han SY, Wang YM, Tsuruta Y, Anno T. Cycloalliin, a cyclic sulfur imino acid, reduces serum triacylglycerol in rats. Nutrition. 2003;19(2):140-3.
  14. González-Peña D, Checa A, de Ancos B, Wheelock CE, Sánchez-Moreno C. New insights into the effects of onion consumption on lipid mediators using a diet-induced model of hypercholesterolemia. Redox Biol. 2017;11:205-212.
  15. Ro JY, Ryu JH, Park HJ, Cho HJ. Onion (Allium cepa L.) peel extract has anti-platelet effects in rat platelets. Springerplus. 2015;4:17.
  16. Lee JH, Kim GH. Evaluation of antioxidant and inhibitory activities for different subclasses flavonoids on enzymes for rheumatoid arthritis. J Food Sci. 2010;75(7):H212-7.
  17. Ma JQ, Li Z, Xie WR, Liu CM, Liu SS. Quercetin protects mouse liver against CCl₄-induced inflammation by the TLR2/4 and MAPK/NF-κB pathway. Int Immunopharmacol. 2015;28(1):531-9.
  18. Mai M, Tönjes A, Kovacs P, Stumvoll M, Fiedler GM, Leichtle AB. Serum levels of acylcarnitines are altered in prediabetic conditions. PLoS One. 2013;8(12):e82459.
  19. Johari NZ, Ismail IS, Sulaiman MR, Abas F, Shaari K. Acute toxicity and metabolomics analysis of hypocholesterolemic effect of Mentha piperita aqueous extract in Wistar rats. Int J Appl Res Nat Prod. 2015;8:1–11.
  20. Calderón-Santiago M, Priego-Capote F, Galache-Osuna JG, Luque de Castro MD. Method based on GC-MS to study the influence of tricarboxylic acid cycle metabolites on cardiovascular risk factors. J Pharm Biomed Anal. 2013;74:178-85.
  21. González-Peña D, Dudzik D, García A, Ancos B, Barbas C, Sánchez-Moreno C. Metabolomic Fingerprinting in the Comprehensive Study of Liver Changes Associated with Onion Supplementation in Hypercholesterolemic Wistar Rats. Int J Mol Sci. 2017;18(2):267.
  22. González-Peña D, Giménez L, de Ancos B, Sánchez-Moreno C. Role of dietary onion in modifying the faecal bile acid content in rats fed a high-cholesterol diet. Food Funct. 2017;8(6):2184-2192.
  23. Chiu HF, Shen YC, Huang TY, Venkatakrishnan K, Wang CK. Cardioprotective Efficacy of Red Wine Extract of Onion in Healthy Hypercholesterolemic Subjects. Phytother Res. 2016;30(3):380-5.
  24. Lu TM, Chiu HF, Shen YC, Chung CC, Venkatakrishnan K, Wang CK. Hypocholesterolemic Efficacy of Quercetin Rich Onion Juice in Healthy Mild Hypercholesterolemic Adults: A Pilot Study. Plant Foods Hum Nutr. 2015;70(4):395-400.
  25. Kashino Y, Murota K, Matsuda N, et al. Effect of processed onions on the plasma concentration of quercetin in rats and humans. J Food Sci. 2015;80(11):H2597–H2602.
  26. Sekhon‑Loodu S, Ziaullah Z, Rupasinghe HP, Wang Y, Kulka M, Shahidi F. Novel quercetin‑3‑O‑glucoside eicosapentaenoic acid ester ameliorates inflammation and hyperlipidemia. Inflammopharmacology. 2015;23(4):173–185.
  27. Zhang M, Xie Z, Gao W, et al. Quercetin regulates hepatic cholesterol metabolism by promoting cholesterol‑to‑bile acid conversion and cholesterol efflux in rats. Nutr Res. 2016;36(3):271–279.
Articole din ediția curentă

GEMOTERAPIE

Prevenţia sindroamelor virale și gripale prin gemoterapie

Sorina Soescu
În fiecare anotimp rece, în ultimii aproape 30 de ani am observat câteva caracteristici ale reactivității umane. Le voi enumera, pentru a justifica nevoia de intervenții preventive, folosind în special remedii naturale...
FARMACOEPIGENETICĂ

Farmacoepigenetica și medicina personalizată

Cristian‑Daniel Marineci
Epigenetica și farmacoepigenetica oferă o perspectivă nouă asupra variabilității răspunsului la medicamente, completând explicațiile oferite de farmacogenetică și susținând dezvoltarea medicinei personalizate....
HOMEOPATIE

Calitatea materiilor prime pentru medicamente homeopatice

Neli-Kinga Oláh, Ramona‑Flavia Burtescu, Flavia-Roxana Pripon-Furtuna, Andrei Pamfilie, Adriana Dărăban, Elisabeta Chișe
Medicamentele homeopatice sunt obținute din materii prime de origine vegetală, animală, microbiană, minerală sau chimică, prin diluări succesive urmate de dinamizare sau potențare, ajungând la concent...
Articole din edițiile anterioare

FARMACOEPIGENETICĂ

Farmacoepigenetica și medicina personalizată

Cristian‑Daniel Marineci
Epigenetica și farmacoepigenetica oferă o perspectivă nouă asupra variabilității răspunsului la medicamente, completând explicațiile oferite de farmacogenetică și susținând dezvoltarea medicinei personalizate....
REVIEW

Impactul intervenţiei nutriţionale alternative în managementul bolii de reflux gastroesofagian (BRGE) – o revizuire a literaturii

Alexandra‑Maria Șimon
Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) este o afecțiune răspândită, caracterizată prin refluxul conținutului gastric în esofag, cu simptome precum arsuri la stomac și regurgitare....