EDITORIAL

Despre educaţia noastră continuă

Doina Drăgănescu

24 Octombrie 2024

Vrem, nu vrem, auzim, utilizăm şi învăţăm aplicaţii ale inteligenţei artificiale. Deşi pare că este de dată recentă, prima aplicaţie de inteligenţă artificială a apărut cu aproximativ 70 de ani în urmă şi a avut ca scop demonstrarea unor teoreme matematice din Principia Mathematica, prin tehnici de raţionare automată, similare cu cele pe care le folosim noi. Aceste sisteme sunt capabile să execute sarcini pentru care este necesară intervenţia inteligenţei umane: învăţarea, raţionamentul, percepţia şi interacţiunea (capacitatea de a comunica şi de a interacţiona cu oamenii într-un mod natural şi eficient). Cu alte cuvinte, cu cât oamenii care le creează sunt mai învăţaţi, cu atât aplicaţiile devin mai capabile în gândirea logică.

Următoarele aplicaţii de inteligenţă artificială au fost concepute cu scopul de a fi utile în domenii specifice, inclusiv în cel medical, ceea ce a determinat dezvoltarea şi popularizarea inteligenţei artificiale la nivelul pe care îl vedem acum. Avem o unealtă pe care este necesar să învăţăm să o folosim, ca parte din educaţia noastră.

Ceea ce lipseşte din lista de mai sus, şi este 100% uman, este emoţia. Toţi oamenii urmăresc fericirea, suprapunând-o cu diferite scopuri personale (realizări materiale, relaţii sociale etc.). Nu există aplicaţie informatică prin care să ajungem să simţim fericire. Este valabil chiar şi astăzi un gând scris cu mai mult de 100 de ani în urmă, că „fericirea este ca un fluture, cu cât îl urmăreşti mai mult, cu atât se va eschiva mai mult, dar, dacă observi celelalte lucruri din jurul tău, va veni cu blândeţe şi se va aşeza pe umărul tău”.

Educaţia continuă este absolut necesară deci, nu doar pentru a creşte numărul de informaţii pe care le avem şi cu care jonglăm, ci şi pentru a completa puzzle-ul care este omul, cu structura lui atât de singulară! 

Articole din ediția curentă

GEMOTERAPIE

Gemoderivatul toamnei, Corylus avellana D1 – Extractul din muguri de alun

Sorina Soescu
În fiecare toamnă admir alunii din curte, plini de roade şi oferind cu dărnicie tuturor vieţuitoarelor din ele. Am citit în fitoterapia tradiţională despre posibilitatea folosirii uleiului din alun pentru afecţiuni respiratorii bronşitice sau pentru uz extern, contra durerilor articulare şi calviţiei. ...
ISTORIA FARMACIEI

Personalităţi brăilene din domeniul medico-farmaceutic Partea I – Familia Hepites

Gabriela Vlăsceanu
Brăila, un oraş cu o istorie bogată şi o cultură diversificată, a fost de-a lungul timpului un important centru de dezvoltare nu doar economică şi socială, ci şi intelectuală. ...
ISTORIA FARMACIEI

Farmacişti şi chimişti francezi în perioada napoleoniană (II)

Mihai Burlibaşa, Loredana-Sabina-Cornelia Manolescu, Andrei Burlibaşa, Maria Antonia Şteţiu, Florentina Căminişteanu, Mircea Popescu, Aura Preda, Oana Elena Amza
Napoleon Bonaparte a fost împăratul Franţei, consolidând şi iniţiind multe reforme ale Revoluţiei Franceze. ...
Articole din edițiile anterioare

ISTORIA FARMACIEI

Influențe austriece asupra profesiei de farmacist în spațiul românesc

Emilia Stancu, Doina Drăgănescu, Adriana-Elena Tăerel
Viena, capitală imperială timp de secole, a fost un centru de radianță culturală și politică în sfera căruia erau cuprinse și teritoriile românești, în special Transilvania. ...
EDITORIAL

Gânduri către sine însuși…

Doina Drăgănescu
Tema de anul acesta a congresului național de farmacie a avut în vedere contextul economic și politic de la nivel global din această perioadă, alături de impactul direct pe care îl are asupra tuturor aspectelor vieții noastre și, desigur, asupra domeniului farmaceutic și al profesioniștilor....
EDITORIAL

Să sperăm, așadar!

Doina Drăgănescu
Ca de fiecare dată, plecăm de la definiția speranței: „sentiment de încredere în rezolvarea favorabilă a unei acțiuni, în realizarea unei dorințe”....