Perspectivele dezvoltării studiilor clinice în România în context european

Introducere

Piața globală a medicamentelor și dispozitivelor medicale este un sector aflat într-o continuă transformare, cu un impact vizibil asupra modului în care inovațiile medicale ajung să fie utilizate în practica de zi cu zi. Această dinamică intensă influențează profund sistemele de sănătate și politicile publice din toate statele membre ale Uniunii Europene. În acest context, România se confruntă cu provocări, dar și cu oportunități semnificative, în special în domeniul studiilor clinice, un segment strategic pentru cercetarea farmaceutică și medicală. În acest context, timpul reprezintă un factor critic, dezvoltarea unui medicament necesitând în medie 10-15 ani de la descoperire până la autorizarea pe piață⁽¹⁾.

Studii clinice

Studiile clinice reprezintă fundamentul medicinei bazate pe dovezi și constituie un instrument esențial pentru evaluarea siguranței și eficacității noilor medicamente. Ele contribuie la progresul științific, la accesul pacienților la tratamente inovatoare și la consolidarea capacității de cercetare a sistemului medical. În același timp, participarea României la rețeaua europeană de cercetare clinică aduce beneficii economice și profesionale, oferind o platformă de dezvoltare pentru medici, cercetători și instituțiile implicate⁽²⁾.

Participarea României în studii clinice aduce, astfel, multiple beneficii. Pe lângă contribuția la bugetul de stat, acest sector stimulează economia națională prin investițiile private directe, cheltuielile personalului implicat și remunerările centrelor de cercetare. Totodată, studiile clinice sprijină dezvoltarea profesională a personalului medical prin transfer de cunoștințe și acces la tehnologii avansate, reducând astfel migrația angajaților calificați. În același timp, studiile clinice au un impact profund asupra calității actului medical, oferind pacienților acces la terapii inovatoare și tratamente de ultimă generație⁽²⁾.

Dezvoltarea studiilor clinice în România reflectă trendul regional de internaționalizare observat în Europa de Est. Potrivit unui studiu din 2008, a fost observată o tendință de deplasare a studiilor clinice către Europa de Est. Această evoluție a fost determinată de reducerea costurilor, accelerarea recrutării pacienților, dezvoltarea organizațiilor de cercetare clinică și armonizarea reglementărilor internaționale⁽³⁾.

Fundamente etice ale studiilor clinice

Cadrul etic al studiilor clinice are o importanță deosebită, nu doar pentru protecția persoanelor implicate, ci și pentru asigurarea validității științifice și legitimității morale a cercetării. În România, Comisia Națională de Bioetică a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (CNBMDM) joacă un rol central în garantarea respectării acestor principii, prin evaluarea etică a studiilor și monitorizarea conformității cu legislația națională și europeană^(4-7). Astfel, studiile clinice se desfășoară într-un cadru strict, respectând recomandările ICH‑GCP (International Conference on Harmonization – Good Clinical Practice) și principiile etice stabilite de Declarația de la Helsinki^(8,9). Participarea la studiile clinice presupune implicarea voluntară a subiecților în investigații structurate, menite să evalueze siguranța, eficacitatea și farmacocinetica medicamentelor, precum și posibilele reacții adverse. Aceste studii pot presupune intervenții terapeutice experimentale și proceduri suplimentare de diagnostic sau monitorizare, făcând esențial consimțământul informat, exprimat în conformitate cu principiile eticii medicale și normele legale⁽¹⁰⁾.

De-a lungul istoriei cercetării biomedicale au existat practici etic inacceptabile, precum inducerea în eroare a participanților sau omiterea deliberată a informării acestora, evidențiind necesitatea unui cadru etic solid. În bioetica actuală, consimțământul informat este esențial pentru orice studiu clinic, asigurând respectarea drepturilor și autonomiei participanților⁽¹¹⁾. Modelul modern al consimțământului informat, fundamentat pe normele Codului de la Nürnberg, presupune respectarea deplină a drepturilor și autonomiei individuale^(12,13). Un consimțământ informat valid presupune furnizarea de informații clare despre riscuri, beneficii, proceduri, precum și explicarea conceptelor de randomizare și „orbire”, în timp ce participanții trebuie să fie conștienți de caracterul voluntar al participării și de scopul științific al studiului^(11,14-17).

În dreptul românesc, consimțământul informat beneficiază de o fundamentare legislativă solidă, consacrată încă din Legea nr. 3/1978, articolul 1204, care stipula necesitatea acordului pacientului pentru acordarea asistenței medicale. O etapă importantă a fost adoptarea Legii nr. 46/2003 privind drepturile pacientului, care a redefinit statutul juridic al pacientului, accentuând dimensiunea autonomiei individuale și a reciprocității relației medic-pacient⁽¹⁰⁾.

Cadrul legislativ european

Legislația europeană – Regulamentul (UE)
nr. 536/2014

În ultimii ani, cadrul legislativ european privind studiile clinice a trecut printr-o reformă majoră, odată cu adoptarea Regulamentului (UE) nr. 536/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind studiile clinice pe medicamentele de uz uman⁽⁴⁾. Acest regulament a înlocuit Directiva 2001/20/CE⁽⁶⁾ și a introdus un sistem modern de autorizare și supraveghere, bazat pe digitalizare, transparență și cooperare între statele membre⁽⁴⁾.

Astfel, înlocuirea Directivei 2001/20/CE cu un regulament european cu caracter obligatoriucreează un cadru juridic unic la nivelul Uniunii Europene, pe care toate statele membre trebuie să îl aplice în același mod, ceea ce aduce numeroase beneficii practice pentru desfășurarea studiilor clinice în întreaga Uniune Europeană⁽⁴⁾:

• Un singur dosar de cerere – sponsorii depun acum toate informațiile necesare printr-un portal unic al Uniunii Europene (CTIS – Clinical Trials Information System), eliminând depunerea multiplă a dosarelor aproape identice în fiecare stat membru și reducând semnificativ sarcina administrativă.
• Cooperare armonizată între statele membre – statul membru raportor coordonează evaluarea și ia în considerare observațiile celorlalte state, asigurând că decizia de autorizare se bazează pe aceleași criterii și informații în toate țările implicate.
• Transparență și acces public la informații – baza de date UE⁽¹⁸⁾ stochează și pune la dispoziția publicului date neconfidențiale și agregate. Prin aceste măsuri, Regulamentul crește siguranța subiecților și calitatea datelor generate în studiile clinice la nivel european^(4,19).
• Timp de aprobare – implementarea CTIS a dus la scurtarea duratei medii necesare pentru autorizarea studiilor clinice, datorită centralizării cererilor și cooperării armonizate între statele membre.

Regulamentul vizează astfel simplificarea și accelerarea procedurilor de autorizare a studiilor clinice pentru a se asigura că Uniunea Europeană rămâne un centru atractiv pentru cercetarea clinică. De asemenea, acesta urmărește să încurajeze studiile clinice multinaționale pentru a pune la dispoziția pacienților medicamente inovatoare și pentru a îmbunătăți tratamentele cu ajutorul medicamentelor existente⁽⁴⁾.

Neconcordanța dintre legislația națională și Regulamentul (UE) nr. 536/2014 poate genera riscuri pentru statele membre, inclusiv sancțiuni din partea Comisiei Europene, întârzieri în aprobarea studiilor clinice multinaționale, efecte negative asupra sănătății publice prin accesul întârziat la terapii inovatoare, sancțiuni financiare și operaționale pentru sponsori și investigatori, precum și afectarea reputației țării ca destinație pentru cercetarea clinică⁽⁷⁾.

Transpunerea la nivel național – Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 29/2022 și Ordinul nr. 3390/2022

Ordonanța de urgență nr. 29/2022 este instrumentul prin care România a transpus în dreptul intern Regulamentul (UE) nr. 536/2014 privind studiile clinice intervenționale cu medicamente de uz uman⁽⁷⁾. Aceasta stabilește cadrul instituțional pentru autorizarea studiilor clinice: ANMDMR (Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România) este desemnată autoritatea competentă responsabilă de validarea cererii, analizarea părții științifice a raportului de evaluare și emiterea autorizației, în timp ce CNBMDM asigură evaluarea etică și emite avizul etic. Depunerea dosarelor de autorizare se realizează prin intermediul sistemului CTIS, platforma unică europeană, utilizată atât de sponsorii studiilor, pentru transmiterea cererilor și documentației, cât și de autoritățile competente, ANMDMR și CNBMDM, pentru evaluarea studiului^(5,7,20).

Ordinul nr. 3390/2022 transpune în legislația românească Regulamentul (UE) nr. 536/2014 privind studiile clinice. Prin ordin, aprobă „Normele metodologice” care conferă efect național prevederilor OUG nr. 29/2022. Aceste norme stabilesc termene stricte și detaliază cerințele privind centrele de studiu, consimțământul informat, procedurile de plată și raportarea de siguranță, asigurând astfel conformitatea cadrului național privind studiile clinice cu standardele și procedurile stabilite prin Regulamentul (UE) nr. 536/2014⁽⁵⁾.

Planul strategic pentru dezvoltarea studiilor clinice

Planul Strategic pentru Dezvoltarea Studiilor Clinice în domeniul medicamentelor de uz uman, elaborat în iunie 2024 de Ministerul Sănătății și Ministerul Economiei, cu coordonarea ANMDMR⁽²¹⁾, este un document care are ca scop crearea unui model competitiv care să ducă la triplarea numărului de studii clinice desfășurate în România până în 2026, comparativ cu 2023. Strategia își propune transformarea României într-un pol regional de excelență în domeniul studiilor clinice, punând accent pe principii fundamentale precum orientarea către pacient, transparența, colaborarea interinstituțională și promovarea inovației.

Justificarea sa este consolidată de analiza contextuală a mediului național, care evidențiază provocări majore pentru cercetarea clinică. Analiza evidențiază provocările demografice și economice, precum îmbătrânirea populației, cele mai scăzute cheltuieli pe cap de locuitor pentru sănătate în Uniunea Europeană și un indice de mortalitate mare comparativ cu media europeană, ceea ce subliniază necesitatea urgentă de acces la medicamente inovatoare.

Documentul redă punctele forte ale României, precum cercetarea de înaltă calitate, investigatori experimentați și un număr semnificativ de pacienți, subliniind totodată limitări precum educația insuficientă a pacienților, registrele medicale subdezvoltate, resursele umane insuficiente și lipsa stimulentelor fiscale.

Strategia pentru creșterea numărului de studiilor clinice în România se structurează pe cinci domenii strategice de intervenție: (1) informarea și educarea pacienților și a părților interesate; (2) recrutarea și mobilizarea pacienților; (3) dezvoltarea resursei umane implicate în studiile clinic; (4) promovarea internațională a potențialului României și (5) implementarea de măsuri economice și fiscale menite să sprijine creșterea sectorului.

Pentru cele cinci arii de intervenție, planul a definit următoarele obiective:

1. Crearea unei platforme naționale pentru studiile clinice care să ofere informații actualizate despre studiile clinice desfășurate în România, accesibilă pacienților, medicilor și altor părți interesate. Aceasta va include și o componentă educațională, explicând procesul de participare și criteriile de eligibilitate. Inspirată din modele europene precum REec (Spania) sau clinicaltrials.be (Belgia), platforma urmărește să crească transparența, accesul la informație și înrolarea pacienților, facilitând totodată comunicarea între participanții la procesul de cercetare.
2. Lansarea unei campanii naționale de comunicare pentru creșterea conștiinței publice care presupune informarea publicului cu privire la beneficiile participării la studii clinice, corectarea percepțiilor eronate și creșterea încrederii în procesul de cercetare. Campania va implica mass-media, mediul online și colaborarea cu asociațiile de pacienți și societățile profesionale. Scopul este de a crește încrederea publicului, de a corecta percepțiile eronate privind studiile clinice și de a stimula participarea pacienților, urmând modele de bună practică din Belgia și Marea Britanie.
3. Implicarea medicului de familie în informarea și direcționarea pacienților. Aceștia vor sprijini recrutarea, informarea și monitorizarea pacienților, în special în zonele fără centre dedicate, contribuind astfel la retenția participanților în studiile clinice.
4. Dezvoltarea de registre de pacienți care să faciliteze identificarea rapidă a candidaților eligibili. În prezent, în România există doar inițiative izolate, ceea ce face necesară o strategie unitară la nivel național. Exemple precum Registrul Național de Boli Dermato-Venerologice, bază de date oficială dezvoltată de Societatea Română de Dermatologie împreună cu S.C. Q-BIS CONSULT S.R.L, valabil pentru toți medicii specialiști sau primari dermatovenerologi^(21,22), ilustrează beneficiile unor registre centralizate în sprijinul supravegherii epidemiologice și al planificării serviciilor medicale. Totodată, România operează în prezent un registru subnațional al diabetului, gestionat prin cabinetele de medicină de familie și Programul Național de Diabet – Casa Națională de Asigurări de Sănătate, care acoperă aproximativ 1,5 milioane de pacienți. În acest sens, planurile pentru dezvoltarea unui registru național cuprinzător pentru diabet și prediabet reprezintă un pas esențial pentru îmbunătățirea monitorizării bolii și sprijinirea deciziilor clinice, întrucât lipsa unui registru unic limitează în prezent capacitatea de a urmări eficient cazurile și de a implementa măsuri de sănătate publică la scară largă⁽²³⁾.
5. Măsuri pentru menținerea pacienților în studiile clinice. Asigurarea comunicării continue, rambursarea costurilor de transport și cazare și folosirea telemedicinii. Totodată, planul propune asigurarea tratamentului continuu („post-trial access”) pentru pacienții care au participat la studii, consolidând încrederea acestora în procesul de cercetare clinică.
6. Stabilirea de trasee pentru pacienți și a unui sistem de recomandare pentru a simplifica accesul la studii – adaptate tipului de afecțiune, care să ghideze parcursul acestora în sistemul medical și să faciliteze identificarea celor eligibili pentru studii clinice.
7. Sistemul de recomandare al pacientului. Dezvoltarea unui sistem standardizat de orientare a pacienților către studiile clinice, care să includă proceduri uniforme de recomandare, utilizarea bazelor de date și a inteligenței artificiale pentru identificarea rapidă a pacienților eligibili, precum și implementarea unei platforme electronice naționale pentru transmiterea eficientă și sigură a recomandărilor.
8. Definirea profesiei în domeniul studiilor clinice. Recunoașterea oficială a profesiilor implicate în studiile clinice (investigator principal, subinvestigator, coordonator de studiu, asistent de studiu etc.), care în prezent nu sunt incluse în Nomenclatorul Calificărilor. În acest scop, se recomandă actualizarea cadrului legal și înființarea de departamente dedicate cercetării clinice în spitalele mari.
9. Implicarea mediului academic. Universitățile joacă un rol central în formarea specialiștilor și susținerea cercetării clinice, contribuind la creșterea calității și numărului studiilor. În acest context, Alianța Universitară G6-UMF promovează cooperarea în domeniile educaționale și științifice, reprezentând mediul academic medical și farmaceutic din România.
10. Un pas deja implementat de UMF „Carol Davila” în dezvoltarea resursei umane pentru studiile clinice este lansarea unui program de masterat „Monitorizarea și analiza studiilor clinice”, destinat absolvenților de licență din diverse domenii, care integrează atât componente teoretice, cât și practică în colaborare cu companii farmaceutice, contribuind astfel la formarea specialiștilor calificați pentru cercetarea clinică^(24,25).
11. Promovarea internațională a României. Ţara noastră trebuie promovată ca o destinație competitivă pentru studiile clinice, prin evidențierea avantajelor legislative și a expertizei profesionale. Participarea la evenimente internaționale și crearea de materiale de promovare contribuie la atragerea studiilor clinice, la creșterea vizibilității și prestigiului țării, stimulând investițiile și consolidarea ecosistemului local de cercetare clinică.
12. Parteneriatul public-privat (PPP) sprijină colaborarea dintre autorități și sectorul privat pentru dezvoltarea studiilor clinice, facilitând accesul la terapii inovatoare, creșterea calității cercetării și formarea resursei umane.
13. Stimulente financiare și fiscale – precum deducerea cheltuielilor legate de participarea pacienților și scutirea de TVA, care pot stimula semnificativ numărul studiilor clinice în România. Aceste măsuri creează un mediu economic atractiv, favorizează investițiile și inovația în cercetarea clinică și generează beneficii atât pentru bugetul de sănătate, cât și pentru economia locală.
14. Calendar competitiv de aprobare a termenilor. Standardizarea contractelor și implementarea unui sistem electronic de monitorizare pot accelera semnarea acestora și, implicit, demararea studiilor clinice, reducând timpul de negociere și sporind competitivitatea României în cercetarea clinică.

Concluzii

Succesul planului strategic va depinde în mare măsură de colaborarea reală dintre autorități, mediul academic, industria farmaceutică și pacienți. Numai prin acest parteneriat pot fi atinse obiectivele privind creșterea calității studiilor, atragerea investițiilor și consolidarea prestigiului României în cercetarea clinică.

În concluzie, implementarea cadrului legislativ european și a Planului strategic național poate transforma România într-un centru regional competitiv pentru cercetarea clinică, contribuind la inovarea medicală, la dezvoltarea profesională a personalului implicat și la îmbunătățirea accesului pacienților la terapii moderne. Această direcție reprezintă o oportunitate reală pentru sistemul medical românesc, care poate deveni un partener activ în rețeaua europeană de cercetare și dezvoltare farmaceutică.    

Autor corespondent: Loredana-Maria Marin E-mail: loredana-maria.marin@umfcd.ro

CONFLICT DE INTERESE: niciunul declarat.

SUPORT FINANCIAR: niciunul declarat.

Acest articol este accesibil online, fără taxă, fiind publicat sub licenţa CC-BY.