Repere farmaceutice de-a lungul istoriei (XII)

Prima promoţie

1933, iulie 1, BucureÅŸti (85 de ani) – La Institutul medico-militar, sub directoratul col. dr. N. Marinescu, s-a organizat sărbătorirea primei serii de absolvenÅ£i intraÅ£i în institut după reorganizarea lui din 1926 (53 de medici umani, 181 de medici veterinari ÅŸi 25 de farmaciÅŸti)⁽¹⁾.

Comemorări

1893, sept. 6, BucureÅŸti – 125 de ani de la decesul farmacistului ÅŸi medicului de naÅ£ionalitate austriacă Theofil Gottlieb Fabini (1839, feb. 20, com. Cincu Mare, comitatul FăgăraÅŸ)

Absolvent al facultăţilor de medicină ÅŸi farmacie din München, proprietarul farmaciei Apollo din OlteniÅ£a (1863), pe care o va moÅŸteni fiul său, farmacistul Carol Fabini (1878-1967)⁽²⁾.

†1913, sept. 18, PiteÅŸti – 105 ani de la decesul farmacistului Ludovic Mrazec (1836, apr. 9, Ober Cerekve, Boemia)

Absolvent al Universităţii din Viena, magistru în farmacie (1858), cu drept de liberă practică în România (1865), a lucrat 45 de ani în farmacia Aurora din Craiova, împământenit (1887); membru al Societăţii farmaciÅŸtilor din România; decorat cu Ordinul „Coroana României” în grad de Cavaler; fiul său, Ludovic, absolvent al Åžcolii Superioare de Farmacie din BucureÅŸti (1888), a devenit unul dintre cei mai apreciaÅ£i savanÅ£i din Å£ara noastră⁽³⁾.

†1938, sept. 5, GalaÅ£i – 80 de ani de la decesul farmacistului Constantin Å¢inc (1857, aug. 3, Giurgiu)

LicenÅ£a în farmacie la BucureÅŸti ÅŸi libera practică (1883); naturalizat în 1886, când a înfiinÅ£at în GalaÅ£i Farmacia Română, ale cărei produse realizate în laborator au fost premiate cu prilejul ExpoziÅ£iei Universale de la Paris (1889), al ExpoziÅ£iei ÅŸtiinÅ£ifice (1903) ÅŸi al celei generale (1906) din BucureÅŸti cu medalii de aur; a făcut politică liberală, fiind în mai multe rânduri consilier comunal, primar al oraÅŸului GalaÅ£i ÅŸi senator; membru onorific în Consiliul de igienă ÅŸi salubritate publică al oraÅŸului GalaÅ£i; membru al Societăţii FarmaciÅŸtilor din România; decorat cu Ordinul „Coroana României” în grad de OfiÅ£er⁽⁴⁾.

†1948, iulie 20, BucureÅŸti – 70 de ani de la moartea farm. israelit gen. de brigadă onorific în retragere Josef Cerbeanu (1870, aug. 7, Bacău)

S-a înscris la Åžcoala Superioară de Farmacie din BucureÅŸti (1888); a obÅ£inut licenÅ£a ÅŸi libera practică (1894); împământenit (1903), a arendat Farmacia „Sf. Dumitru” din Tecuci, pe care a administrat-o câÅ£iva ani⁽⁵⁾.

†1948, aug. 19, BucureÅŸti – 70 de ani de la moartea farmacistului Alexandru Volanschi (1864, iulie 18, Tecuci)

S-a înscris la Åžcoala Superioară de Farmacie din BucureÅŸti (1878); practica de elev a efectuat-o trei ani în Farmacia „Sf. Dumitru” din Tecuci; stagiul de doi ani, ca asistent în farmacia FoiÅŸorul de Foc din BucureÅŸti (1881-1883); licenÅ£a ÅŸi libera practică (1885); arendator al farmaciei Înger din IaÅŸi până în noiembrie 1893; diriginte-administrator al Farmaciei „Curtea Regală” din Brăila (1894-1896); a înfiinÅ£at o farmacie în BucureÅŸti, pe str. Åžtirbei Vodă (1897), care din ordinul autorităţilor militare germane de ocupaÅ£ie a fost transportată în 1917 la ConstanÅ£a, unde a funcÅ£ionat pe tot timpul războiului ca „farmacie de stat” în localul Farmaciei Engleze; a editat publicaÅ£ia Buletin Farmaceutic (1897-1907), împreună cu farmaciÅŸtii Anton Altân ÅŸi Dimitrie Nicolau; a participat neoficial la al X-lea Congres internaÅ£ional al asociaÅ£iilor farmaceutice de la Bruxelles (1-5.09.1910), când s-a propus înfiinÅ£area FederaÅ£iei InternaÅ£ionale Farmaceutice (FIP) cu sediul la Haga; vicepreÅŸedinte al Societăţii FarmaciÅŸtilor din România; membru onorific în Consiliul de igienă ÅŸi salubritate publică al Capitalei; înmormântat în Cimitirul Bellu⁽⁶⁾.

†1953, sept. 16, BucureÅŸti – 65 de ani de la moartea col. (r) conf. dr. farmacist galenist Aristide Mihalovici (1877, nov. 1, BucureÅŸti), cu teza de doctorat Cercetări asupra tincturei anticholerice „Dr. Davila”. O nouă prescripÅ£ie pentru prepararea ei (1914)⁽⁷⁾.

Un farmacist participant la Primul Război Mondial

†1963, iulie 1, BucureÅŸti – 55 de ani de la decesul farmacistului, Doctor în ÅžtiinÅ£e naturale, prof. univ. la BucureÅŸti ÅŸi Cluj, Ioan GrinÅ£escu (1874, ian. 13, BroÅŸteni, jud. NeamÅ£)

În timpul Primului Război Mondial a fost mobilizat de la 16 august 1916 până la 14 martie 1919; primele 10 luni le-a făcut pe front, cu ambulanÅ£a Corpului 4 Armată ÅŸi la spitalele de contagioÅŸi ale acestui corp; din 5 mai 1917, împreună cu Vasile Vârgolici, a fost însărcinat să meargă la Londra ÅŸi Petrograd pentru a urmări ÅŸi expedia în Å£ară materialele sanitare comandate de guvernul român de la IaÅŸi prin legaÅ£iile din ţările ­respective; decorat cu Medalia „Răsplata muncii pentru învăţământ” cl. I; „Meritul Sanitar” cl. II-a; „Avântul Ţărei”; medaliile „Carol I”; „Bărbăţie ÅŸi Credinţă” cl. I; „Crucea Comemorativă a războiului 1916-1918”; Ordinul „Coroana României” în grad de Cavaler⁽⁸⁾.

Un farmacist militar-profesor

†1968, aug. 25, BucureÅŸti – 50 de ani de la moartea conf. dr. Gheorghe-Daniel Herman (1902, iulie 22, Buzău)

Fiul farmacistului buzoian Daniel Herman, practicant în farmacia tatălui său din Buzău (1922-1923), locotenent-student al Institutului Sanitar Militar din BucureÅŸti (1927), a urmat cursurile Facultăţii de Farmacie din Capitală, devenind licenÅ£iat la 9 martie 1928; a lucrat în spitalele militare din BucureÅŸti ÅŸi IaÅŸi; preparator onorific la Catedra de Botanică a Facultăţii de Farmacie din BucureÅŸti (1924); asistent (1927); Doctor în Farmacie cu teza Periploca graeca L. – studiu botanic ÅŸi farmacognostic, cu menÅ£iunea „Cum laude” (1932); ÅŸef de lucrări, conferenÅ£iar (1949); ÅŸef de catedră (1952-1967); a publicat în colaborare Botanica farmaceutică. Morfologia ÅŸi fiziologia plantelor vegetative, BucureÅŸti, 2 vol., 1966; Plante ÅŸi ceaiuri medicinale, BucureÅŸti, 1951 ÅŸ.a.^(9-11)

†1978, aug. 4, BucureÅŸti – 40 de ani de la moartea dr. farm. col. (r.) Victor Åžtefănescu (1904, mai 27, TârgoviÅŸte)

Col. (r.) dr. farmacist chimist, farmacist-ÅŸef al Armatei, cu „contribuÅ£ii la înfiinÅ£area ÅŸi dotarea unui laborator nou, apoi a condus Laboratorul central de Chimie al Armatei, contribuind la specializarea multor ofiÅ£eri farmaciÅŸti”. A adoptat un Å£el nobil: „Ridicarea prestigiului farmaciei militare, a armatei ÅŸi a ţării noastre peste hotare”. RecunoÅŸtinţă ÅŸi pietate în acest rămas-bun!^(12,13)

Un farmacist colecţionar şi muzeograf

†1988, aug. 28, BucureÅŸti – 30 de ani de la moartea farm. Nicolae Zahacinschi (1919, nov. 5, com. Mihăileni, jud. BotoÅŸani)

A urmat liceul la Siret, Pomârla ÅŸi RădăuÅ£i (1934-1939); student al Facultăţii de Farmacie din BucureÅŸti (1941-1945); a efectuat primul an de practică în farmacia lui Gheorghiu din BotoÅŸani; a deschis o farmacie în comuna LădeÅŸti, jud. Vâlcea (1946); după naÅ£ionalizarea farmaciilor din mediul rural a lucrat la Farmacia nr. 43 Osica, jud. Olt (1953); director adjunct, apoi director al Oficiului Farmaceutic Centrofarm Craiova (1956-1967); a contribuit la dezvoltarea ÅŸi modernizarea reÅ£elei de farmacii din Oltenia; preÅŸedinte al SecÅ£iei de Farmacie, USSM Filiala Craiova; membru în Comitetul Executiv al Societăţii de ÅžtiinÅ£e Farmaceutice din România; iniÅ£iator ÅŸi fondator al ColecÅ£iei de istoria farmaciei din Craiova, alături de farm. Gh. Cismărescu (1963); farmacist diriginte al Farmaciei nr. 2 din BucureÅŸti – Cartierul Titan (1967-1986), când s-a pensionat; a publicat două articole în revista Practica Farmaceutică: „Pagini din istoria farmaciei din Oltenia (I)”, vol. II, p. 149-155, ÅŸi „ColecÅ£ia muzeală de istoria farmaciei din Oltenia (II)”, vol. III, p. 137-139 (1970); Mihăilenii de altădată, Ed. Litera, BucureÅŸti, 139 p. (1982); Elemente de artă decorativă populară românească – Decorarea ouălor – meÅŸteÅŸug ÅŸi artă, Ed. Litera, BucureÅŸti, 128 p. 4, coautor Maria Zahacinschi (1985); s-a înfiinÅ£at Muzeul de Artă Populară din oraÅŸul Mihăileni (28 oct. 1986), având la bază colecÅ£ia Zahacinschi (cea mai mare parte este depozitată la Muzeul Ţăranului Român); la Sibiel, în Muzeul Icoanelor pe Sticlă, a fost organizată o expoziÅ£ie de ouă încondeiate, ceramică, icoane pe sticlă ÅŸi lemn, aparÅ£inând familiei Zahacinschi; postum, a apărut lucrarea Ouăle de PaÅŸti la români, Maria Zahacinschi, Nicolae Zahacinschi, Ed. Sport-Turism, ColecÅ£ia SpaÅ£iul spiritual, BucureÅŸti (1992). La comemorarea celor 30 de ani de la trecerea sa în eternitate, ne facem o datorie de onoare, aducând în semn de omagiu omului, farmacistului, colecÅ£ionarului ÅŸi fondatorului de muzee, memorialistului, lucrarea noastră, o pagină biobibliografică pe care o alăturăm celor semnate până astăzi de istoriografii farmaciei: dr. farm. C. Iugulescu, dr. farm. V. Lipan, prof. dr. Ana Carată ÅŸi conf. dr. farm. G. MogoÅŸanu⁽¹⁴⁾.

†1988, aug. 30, Rm. Sărat – 30 de ani de la moartea Valeriei Ev. Ioanid, căsătorită DoroÅŸ (1902, iulie 26, Rm. Sărat), viitoarea farmacistă (cu examen de licenţă ÅŸi dreptul de liberă practică din 1931); înmormântată în Cimitirul Eternitatea^(15,16).

Aniversări

1858, iulie 18, IaÅŸi – 160 de ani de la naÅŸterea farmacistului german Carol Rang (†1935, iunie 12, Tg. Burdujeni)

S-a înscris la Åžcoala Superioară de Farmacie din BucureÅŸti (1877), practica de elev executând-o în farmaciile Apollo din BucureÅŸti ÅŸi NaÅ£ională  din GăeÅŸti, jud. DâmboviÅ£a, ambele conduse de fratele său, Philipp Rang; a susÅ£inut examenul de asistent (1881), stagiile le-a efectuat în farmaciile „Sf. Treime” din Câmpulung-Muscel (1881-1882) ÅŸi Minerva din IaÅŸi, arendată de Friedrich Paul (1882-1883); înrolat în armată ÅŸi apoi trecut în rezervă (1885) ca farmacist de batalion; a continuat studiile universitare, timp în care a obÅ£inut împământenirea (1886), devenind cetăţean român; a reintrat în serviciul militar la Regimentul 2 RoÅŸiori, apoi din 1888, în serviciul spitalelor; licenÅ£a în farmacie (1889); trecut în rezervă ca farmacist de regiment la Divizia III Infanterie (30 aug. 1895) ÅŸi la 13 septembrie a înfiinÅ£at Farmacia „Carol I”, din Tg. Burdujeni, jud. BotoÅŸani; preÅŸedinte al Băncii Populare Burdujeni; membru al Camerei de ComerÅ£ din BotoÅŸani; a înfiinÅ£at o fabrică de ape gazoase; membru activ al Partidului Conservator, fiind ales de mai multe ori consilier comunal, primar la Burdujeni ÅŸi membru în comisia interimară a judeÅ£ului (1926)^(17,18).

1868, aug. 14, BucureÅŸti – 150 de ani de la naÅŸterea farmacistului german col. (r) Michael Doctor (†1945, oct. 25, BucureÅŸti), provenind dintr-o familie de farmaciÅŸti (Leonhard-tatăl ÅŸi Michael-bunicul, proprietar al spiÅ£eriei Globul de Aur din Capitală ÅŸi primul preÅŸedinte al Gremiului spiÅ£eresc din BucureÅŸti).

Diploma de farmacist ÅŸi libera practică (1895); ÅŸi-a satisfăcut stagiul militar obligatoriu de un an; farmacist la Spitalul judeÅ£ean FierbinÅ£i, jud. Ilfov (1897-1900); arendator al farmaciei Minerva din Tulcea, până în 1903; farmacist-intendent la Spitalul rural Viziru, jud. Brăila (1903-1906), apoi la spitalul din Ţăndărei, jud. IalomiÅ£a; chemat temporar la activitate de serviciu la Spitalul militar „Regina Elisabeta” din BucureÅŸti (1914; 1918; 1923); a participat la campania militară din 1913 ÅŸi la cea din Primul Război Mondial; a primit: Medalia „Avântul Ţărei” (1913); Crucea „Meritul Sanitar” cl. II; Medalia Jubiliară „Carol I” (1906); înmormântat în Cimitirul Evanghelic din BucureÅŸti⁽¹⁹⁾.

1873, aug. 5, Haimanale, jud. Prahova – 145 de ani de la naÅŸterea farm. col. (r) francez Guillaume Berbier (†1945, sept. 4, BucureÅŸti)

S-a înscris la Åžcoala Superioară de Farmacie (1892); practica (1892-1895) a efectuat-o în farmacia Leul de Aur din BucureÅŸti, proprietatea lui Eduard J. Rissdörfer; licenÅ£a în farmacie ÅŸi libera practică (1899); ÅŸi-a satisfăcut stagiul militar obligator la farmacia Spitalului Militar Central „Regina Elisabeta” din BucureÅŸti (1901); a lucrat la farmacia Leul de Aur din 1899 până în 1904, când a cumpărat-o de la moÅŸtenitori; pentru merite militare a fost decorat cu Medalia Jubiliară „Carol I” (1906), „Avântul Ţărei” (1913) ÅŸi „Crucea comemorativă a războiului 1916-1918”; înmormântat în Cimitirul Evanghelic din BucureÅŸti⁽²⁰⁾.

1908, iulie 31, Panciu – 110 de la naÅŸterea dr. farmacist Cristian Maiorovici (†1957, aug. 28, Cluj)

După obÅ£inerea diplomei de Bacalaureat la Liceul Unirea din FocÅŸani (1928), s-a înscris la Facultatea de Medicină ÅŸi Farmacie din IaÅŸi, pe care a absolvit-o în 1933; asistent diurnist la Catedra de Chimie generală ÅŸi analitică, condusă de prof. dr. Alexandru Ionescu-Matiu; bibliotecar diurnist la Facultatea de Farmacie din BucureÅŸti (1934-1935); asistent bugetar la disciplina de Chimie generală organică ÅŸi anorganică (1935-1939); Doctor în Farmacie al Facultăţii de Farmacie din BucureÅŸti (1939; conducător: prof. dr. Al. Ionescu-Matiu), cu teza Cărbuni activi din sâmburi de fructe. Prepararea, analiza ÅŸi determinarea puterei de absorbÅ£ie, nota „Magna cum laude”, obÅ£inând Premiul „Fondul Flach” din partea Facultăţii de Farmacie din BucureÅŸti ÅŸi a Colegiului farmaceutic; ÅŸef serviciu cl. I la DirecÅ£ia farmaciilor din minister ÅŸi secretar al Comisiei chimico-farmaceutice (1940); inspector general farmaceutic la DirecÅ£ia Farmaceutică (1947); ÅŸef de lucrări la Catedra de Chimie farmaceutică anorganică ÅŸi analitică (1948); conferenÅ£iar la Catedra de Chimie farmaceutică a Facultăţii de Farmacie din Cluj (1949), profesor ÅŸef de catedră (1957); a publicat peste 20 de lucrări, singur ÅŸi în colaborare; a colaborat cinci ani la redactarea Buletinului Societăţii de ÅžtiinÅ£e Farmaceutice din România; membru în colegiul de redacÅ£ie al revistei Farmacia; înmormântat în Cimitirul Bellu⁽²¹⁾.

1923, aug. 29, Turnu Severin – 95 de ani de la naÅŸterea farmacistului Victor Naum (†2010, Baia Mare)

A urmat cursurile ÅŸcolii elementare ÅŸi ale Liceului Traian (1942); a absolvit Facultatea de Farmacie din BucureÅŸti (1948), a lucrat la o farmacie particulară din Turnu Severin ÅŸi apoi la Farmacia nr. 24 din localitate (1949-1962); farmacist principal (1961); a plecat la Baia Mare, unde a lucrat la Farmacia nr. 1 (1962-1988) timp de peste 25 de ani ca farmacist diriginte, iar după 1983 a fost farmacist coordonator al judeÅ£ului MaramureÅŸ; a participat la toate reuniunile, unde a reprezentat cu cinste farmacia ÅŸi farmaciÅŸtii maramureÅŸeni; a publicat mai multe articole de specialitate în revista Farmacia; timp de 40 de ani, atât la Turnu Severin, cât ÅŸi la Baia Mare, mai mult timp, a prestat o activitate apreciată de colectivele pe care le-a condus cu competenţă în Farmacia nr. 1 (cea mai veche din Baia Mare), cât ÅŸi împreună cu personalul medical din DirecÅ£ia Sanitară a judeÅ£ului MaramureÅŸ, pentru apărarea sănătăţii populaÅ£iei^(22,23).

1933, iulie 2, BucureÅŸti – 85 de ani de la naÅŸterea farmacistei Cezarina Rodica Å¢uchel (†2000, feb. 12, BucureÅŸti)

LicenÅ£iată a Facultăţii de Farmacie din BucureÅŸti (1956), cunoscută pentru preocupările în domeniul homeopatiei, căreia i-a dedicat o lungă perioadă de cercetare, a organizat ÅŸi condus prima farmacie homeopatică din BucureÅŸti, care ani de-a rândul a reprezentat un nucleu de cercetare ÅŸtiinÅ£ifică ÅŸi de perfecÅ£ionare postuniversitară a farmaciÅŸtilor în acest domeniu; ca istoriograf a publicat lucrarea intitulată „Momente din drumul homeopatiei în România”, în Gazeta FarmaciÅŸtilor, anul II, nr. 2, ian.-martie 1992, ÅŸi alte subiecte din istoria homeopatiei în volumul Apărarea sănătăţii ieri ÅŸi azi – Studii ÅŸi documente (sub redacÅ£ia G. Brătescu), Ed. Medicală BucureÅŸti, 1984, p. 465-466; 475⁽²⁴⁾.

Aniversări-comemorări

1858, iulie 30, Brăila – 160 de ani de la naÅŸtere ÅŸi 85 de ani de la moartea prof. dr. Mina Minovici (†1933, apr. 25, BucureÅŸti)

A terminat clasele primare în oraÅŸul natal, apoi patru clase gimnaziale la Liceul „Matei Basarab” din BucureÅŸti, după care s-a înscris la Åžcoala Superioară de Farmacie, ca bursier intern, practica de elev a executat-o la Farmacia centrală de la Spitalul ColÅ£ea (1874-1877), ÅŸi-a susÅ£inut examenul de asistent în farmacie (1878), în continuare efectuând doi ani de practică la Farmacia centrală a Eforiei spitalelor civile BucureÅŸti; a obÅ£inut licenÅ£a în farmacie (1881) ÅŸi în medicină (1885); a fost trimis la Paris cu o bursă de 300 de lei pe lună (mai-oct. 1886) pentru a studia în laboratorul lui Louis Pasteur tratamentul împotriva turbării, împreună cu dr. George Grigorescu; ÅŸi-a susÅ£inut teza de doctorat în medicină la Paris, intitulată Studiul medico-legal despre moartea subită în urma loviturilor primite în abdomen ÅŸi laringe (7 iunie 1888); a publicat un memoriu adresat Ministerului Cultelor ÅŸi InstrucÅ£iunii Publice pentru îmbunătăţirea învăţământului farmaceutic (1890); la 20 dec. 1892, în prezenÅ£a primarului BucureÅŸtiului, Pache Protopopescu, a inaugurat un institut medico-legal (morga oraÅŸului), al cărui nume va fi schimbat în 1898, devenind Institutul medico-legal, „primul de acest fel din lume”; doctor docent în specialitatea medicină legală (1905); director general al serviciului sanitar (21 oct. 1912 – 5 ian. 1914); decan al Facultăţii de Medicină de mai multe ori (1919-1921; 1923-1925; 1926, 1930-1931); director pe viaţă al Institutului medico-legal din BucureÅŸti, care-i poartă numele, „ca o consacrare a meritelor sale excepÅ£ionale”, în baza legii speciale din 1930; consilier comunal, din partea PNL (1928); membru corespondent al Academiei de Medicină a FranÅ£ei ÅŸi decorat cu „Legiunea de onoare” în grad de Cavaler (1932); decorat cu ordinele „Steaua României” în grad de OfiÅ£er ÅŸi „Coroana României” în grad de Comandor; înmormântat în cavoul familiei din Cimitirul Bellu^(25,26).