Utilizarea rosuvastatinei compensate în Republica Moldova (2022-2025) – tendinţe populaţionale și implicaţii pentru politicile de sănătate

Introducere

Bolile cardiovasculare (BCV) reprezintă una dintre cele mai importante probleme de sănătate, atât la nivel global, cât și naţional, fiind responsabile de o proporţie semnificativă a morbidităţii și mortalităţii. Potrivit estimărilor Federaţiei Mondiale a Inimii, anual aproximativ 35 de milioane de persoane suferă un eveniment cardiovascular. Dincolo de impactul clinic major, BCV determină o diminuare considerabilă a calităţii vieţii pacienţilor și generează costuri substanţiale pentru sistemul de sănătate, prin necesitatea tratamentelor pe termen lung, a spitalizărilor repetate și a managementului complicaţiilor^(1-4).

Patogeneza BCV este influenţată de o gamă largă de factori de risc, atât nemodificabili, cât și modificabili (LDL-colesterolul crescut fiind menţionat ca factor asociat cu milioane de decese anual). În acest context, statinele reprezintă piatra de temelie a terapiei hipolipemiante, cu eficacitate ferm demonstrată în prevenţia primară și secundară a evenimentelor cardiovasculare majore. Inhibitorii HMG-CoA reductazei prezintă diferenţe relevante de farmacocinetică (biodisponibilitate orală, solubilitate, metabolizare prin CYP450 și legare de proteine), cu impact asupra distribuţiei, eliminării, interacţiunilor medicamentoase și profilului de eficacitate și siguranţă clinică^(4,5). Aceste particularităţi farmacocinetice pot contribui la variabilitatea răspunsului terapeutic și la diferenţe interindividuale în atingerea ţintelor lipidice recomandate de ghidurile internaţionale.

În Republica Moldova, statinele înregistrate în Nomenclatorul de Stat includ atorvastatina, rosuvastatina și pitavastatina, oferind un arsenal terapeutic divers pentru managementul dislipidemiilor, aliniat recomandărilor internaţionale actuale. Diversitatea dozelor și a medicamentelor disponibile facilitează selectarea raţională a terapiei hipolipemiante, optimizarea eficacităţii clinice și adaptarea tratamentului la particularităţile fiecărui pacient. Includerea statinelor în programele naţionale de compensare din sistemul de asigurări obligatorii de asistenţă medicală contribuie la creșterea accesului la tratament și poate influenţa structura utilizării la nivel populaţional⁽⁶⁾.

Obiectiv

Scopul studiului a fost de a evalua tendinţele utilizării rosuvastatinei compensate și impactul bugetar asociat, în corelaţie cu evoluţia epidemiologică a bolilor aparatului circulator în Republica Moldova, oferind un cadru pentru investigaţii viitoare privind utilizarea optimă a terapiei hipolipemiante.

Materiale și metodă

Studiul a fost observaţional, bazat pe analiza des­criptivă a datelor agregate la nivel populaţional. Au fost utilizate date epidemiologice furnizate de Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova privind prevalenţa și incidenţa bolilor aparatului circulator în perioada 2020-2024, precum și date administrative furnizate de Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) referitoare la utilizarea rosuvastatinei compensate în perioada 2022-2025. Studiul a utilizat exclusiv date agregate, anonimizate, provenite din surse administrative naţionale, fără acces la informaţii individuale identificabile.

Indicatorii analizaţi au inclus: numărul beneficiarilor unici de rosuvastatină compensată; cantitatea totală compensată (unităţi); suma totală compensată (lei). Analiza a fost de tip descriptiv și comparativ interanual. Complementar, a fost realizat un review narativ al literaturii privind proprietăţile farmacocinetice ale statinelor, pentru contextualizarea utilizării rosuvastatinei în practica clinică.

Rezultate

Conform datelor oficiale furnizate de Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, în ultimii cinci ani se observă o tendinţă ascendentă a prevalenţei generale a bolilor aparatului circulator. Prevalenţa raportată la 1000 de locuitori a crescut de la 269,8 în 2020 la 325,9 în 2024, ceea ce corespunde unei creșteri relative de aproximativ 20,8% în intervalul analizat (figura 1). Această evoluţie indică o acumulare progresivă a cazurilor și menţinerea unei poveri ridicate a bolilor cardiovasculare la nivel populaţional⁽⁷⁾.

În paralel, incidenţa bolilor aparatului circulator a crescut de la 14,6 cazuri la 1000 de locuitori în 2020 la 21 de cazuri la 1000 de locuitori în 2024, reprezentând o creștere relativă de aproximativ 43,8%. Creșterea mai accentuată a incidenţei comparativ cu prevalenţa sugerează o intensificare a apariţiei cazurilor noi și o extindere continuă a populaţiei eligibile pentru intervenţii terapeutice preventive. Această dinamică epidemiologică, ce reflectă caracterul cronic, cumulativ și progresiv al patologiei cardiovasculare, subliniază necesitatea consolidării intervenţiilor sistematice de prevenţie primară și secundară la nivel naţional, în cursul cărora controlul dislipidemiei prin utilizarea statinelor, ca terapie de primă linie, joacă un rol esenţial în reducerea riscului de evenimente cardiovasculare majore. Integrarea statinelor în lista medicamentelor compensate contribuie la creșterea accesibilităţii tratamentului pentru pacienţi și poate determina o extindere a utilizării la nivel populaţional⁽⁷⁾.

Analiza datelor agregate furnizate de CNAM a evidenţiat o creștere constantă și substanţială a utilizării rosuvastatinei compensate în Republica Moldova în perioada 2022-2025, exprimată prin numărul de beneficiari unici, cantitatea totală compensată și suma totală compensată. Numărul beneficiarilor unici trataţi cu rosuvastatină compensată a crescut progresiv pe parcursul perioadei analizate, tendinţa fiind evidentă în special în rândul persoanelor cu vârsta de 60 de ani și peste (tabelul 1, figura 2).

Cantitatea totală compensată a urmat un trend ascendent similar, reflectând atât creșterea numărului de pacienţi trataţi, cât și extinderea volumului total de terapie acordată prin sistemul de compensare. Totuși, ritmul de creștere a cantităţii compensate a fost inferior celui al numărului de beneficiari, ­sugerând o posibilă redistribuire a volumului mediu per pacient sau o extindere a eligibilităţii către pacienţi noi incluși în program.

Creșterea volumului de utilizare a rosuvastatinei a fost însoţită de o creștere semnificativă a cheltuielilor compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală. La grupa ≥60 de ani, suma compensată a crescut de la 26,36 milioane lei în 2022 la 71,58 milioane lei în 2025. La grupa 18-59 de ani, suma compensată a crescut de la 7,57 milioane lei în 2022 la 17,02 milioane lei în 2025. Această dinamică indică o presiune bugetară tot mai mare asociată tratamentului hipolipemiant cronic, în special în rândul populaţiei vârstnice (figura 3).

Discuţie

În Republica Moldova, Protocolul clinic naţional „Dislipidemiile” (Chișinău, 2023) recomandă statinele de intensitate înaltă la pacienţii cu sindrom coronarian acut, în absenţa contraindicaţiilor sau intoleranţei. Obiectivul terapeutic este atingerea unei concentraţii a LDL-colesterolului <1,4 mmol/L (ţii cu evenimente recurente în decurs de doi ani sub tratament cu doza maximă tolerată se poate lua în considerare o ţintă mai strictă, ări se bazează inclusiv pe efectele pleiotrope ale statinelor, precum stabilizarea plăcii aterosclerotice, efectul antiinflamator și ameliorarea funcţiei endoteliale, fiind recomandată reevaluarea profilului lipidic la patru-șase săptămâni⁽⁸⁾.

Rezultatele studiului evidenţiază o creștere marcantă a utilizării rosuvastatinei compensate în Republica Moldova în perioada 2022-2025, în special în rândul populaţiei vârstnice. Această evoluţie este concordantă cu îmbătrânirea populaţiei asigurate, creșterea prevalenţei bolilor cardiovasculare și cu extinderea indicaţiilor de prevenţie cardiovasculară primară și secundară.

Analiza variaţiei procentuale în perioada 2022-2025 a evidenţiat o creștere marcantă a numărului de beneficiari ai rosuvastatinei compensate în ambele grupe de vârstă analizate. La grupa ≥60 de ani, numărul beneficiarilor a crescut cu 405,4%, iar la grupa 18-59 de ani, cu 277,5%. În aceeași perioadă, cantitatea totală compensată a crescut cu 194,5% la grupa ≥60 de ani și cu 144,7% la grupa 18-59 de ani, iar cheltuielile compensate au înregistrat creșteri de 171,5% și, respectiv, 124,9%.

Pentru a evalua ritmul mediu anual de creștere pe întreaga perioadă analizată, a fost calculată rata anuală compusă de creștere (CAGR). În grupa ≥60 de ani, CAGR pentru numărul beneficiarilor a fost de aproximativ 73% pe an, iar în grupa 18-59 de ani, de aproximativ 57% pe an, evidenţiind o expansiune accelerată și susţinută a accesului la terapia compensată.

În ansamblu, analiza statistică confirmă existenţa unui trend ascendent al utilizării rosuvastatinei compensate în Republica Moldova, cu o creștere accelerată la populaţia vârstnică și o corelaţie directă între extinderea accesului la tratament și impactul bugetar asociat. Creșterea concomitentă a numărului de beneficiari, a cantităţii compensate și a cheltuielilor sugerează o extindere reală a accesului la tratament hipolipemiant, susţinută de mecanismele de compensare.

Impactul bugetar tot mai mare asociat rosuvastatinei reflectă importanţa strategică a acestui medicament în prevenţia cardiovasculară. Menţinerea unui cost mediu relativ stabil per beneficiar, în contextul unei creșteri accentuate a numărului de pacienţi trataţi, indică eficienţa mecanismelor de compensare și achiziţie.

În contextul politicilor de compensare, selecţia rosuvastatinei ca moleculă prioritară poate fi justificată prin potenţa superioară de reducere a LDL-colesterolului, profilul farmacocinetic favorabil și riscul mai redus de interacţiuni medicamentoase. Totodată, atingerea ţintelor terapeutice stricte (<1,4 mmol/L și ţii cu risc foarte înalt) necesită utilizarea statinelor de înaltă intensitate, iar rosuvastatina permite obţinerea reducerilor de peste 50% ale LDL-colesterolului la doze moderate. Aceste caracteristici pot explica orientarea sistemului de compensare către această moleculă în Republica Moldova^(9,10).

Rosuvastatina, statină predominant hidrofilă, prezintă interacţiuni moleculare stabile cu situsul activ al HMG-CoA reductazei, inclusiv legături de hidrogen și interacţiuni polare prin gruparea metansulfonamidă, contribuind la eficienţa sa ridicată de inhibare enzimatică.

Spre deosebire de statinele lipofile (lovastatină, simvastatină, atorvastatină), care pot difuza pasiv în ţesuturi extrahepatice, statinele hidrofile (pravastatină, rosuvastatină) necesită mecanisme active de transport pentru a pătrunde în hepatocite, ceea ce poate limita distribuţia extrahepatică și reduce potenţialul de reacţii adverse musculare.  Metabolizarea sa este limitată prin sistemul CYP450, implicând în principal transportori hepatici (OATP1B1/SLCO1B1 și BCRP/ABCG2), ceea ce determină un risc relativ mai redus de interacţiuni medicamentoase comparativ cu statinele metabolizate extensiv prin CYP3A4. Timpul de înjumătăţire relativ lung (~19 ore) permite administrarea o dată pe zi, fără restricţii stricte privind momentul administrării^(11-14).

Atorvastatina este o moleculă lipofilă, metabolizată predominant prin CYP3A4, caracteristică ce poate implica un potenţial mai mare de interacţiuni ­medicamentoase în contextul polimedicaţiei. Cu toate acestea, eficacitatea sa în reducerea LDL-colesterolului și în prevenţia primară și secundară a evenimentelor cardiovasculare este susţinută de un volum extins de dovezi provenite din studii clinice randomizate majore, care au demonstrat beneficii cardiovasculare consistente și reducerea mortalităţii. Astfel, profilul său clinic rămâne comparabil cu cel al altor statine de înaltă intensitate, diferenţele dintre molecule fiind în principal de natură farmacocinetică^(11-15).

Includerea atorvastatinei în lista medicamentelor compensate ar fi justificată din perspectiva necesităţii unui tratament individualizat, având în vedere diferenţele farmacocinetice, profilul distinct de interacţiuni medicamentoase și variabilitatea răspunsului clinic (tabelul 2). Diversificarea opţiunilor compensate ar permite optimizarea terapiei hipolipemiante în funcţie de particularităţile pacientului (polimedicaţie, comorbidităţi, tolerabilitate), fără a compromite eficacitatea cardiovasculară demonstrată^(9,14,15).

Pitavastatina este o statină cu potenţă moderată până la înaltă, caracterizată printr-un metabolism minim prin CYP3A4 și printr-un profil farmacocinetic relativ stabil. Deși datele clinice privind utilizarea sa sunt mai puţin extinse comparativ cu rosuvastatina și atorvastatina, ea poate reprezenta o alternativă utilă în situaţii clinice specific^(9,12-15).

Concluzii

Această analiză evidenţiază o creștere substanţială a utilizării rosuvastatinei compensate în Republica Moldova în perioada 2022-2025, în special în rândul populaţiei cu vârsta ≥60 de ani. Dinamica ascendentă a numărului de beneficiari, a volumului de unităţi compensate și a cheltuielilor aferente reflectă o extindere reală a accesului la terapia hipolipemiantă în sistemul de asigurări obligatorii de asistenţă medicală.

Corelaţia puternică dintre numărul beneficiarilor și impactul bugetar confirmă faptul că presiunea financiară este determinată în principal de creșterea populaţiei tratate, în contextul prioritizării prevenţiei cardiovasculare și al implementării recomandărilor naţionale privind utilizarea statinelor de intensitate înaltă.

Concentrarea consumului în grupa de vârstă ≥60 de ani subliniază importanţa strategiilor integrate de management al riscului cardiovascular la populaţia vârstnică și necesitatea monitorizării continue a sustenabilităţii financiare a programelor de compensare.

Totodată, utilizarea datelor agregate nu permite evaluarea aderenţei și persistenţei la tratament la nivel individual. În acest context, sunt necesare studii suplimentare orientate către analiza aderenţei terapeutice și a impactului clinic real al terapiei hipolipemiante în practica curentă din Republica Moldova.    

Autor corespondent: Prof. dr. Nicolae Bacinschi E-mail: nicolae.bacinschi@usmf.md

CONFLICT DE INTERESE: niciunul declarat.

SUPORT FINANCIAR: niciunul declarat.

Acest articol este accesibil online, fără taxă, fiind publicat sub licenţa CC-BY.