Pe lângă miracolul de a simţi în corpul ei un nou suflet, mama vrea să ştie totul legat de maternitate. Uneori, mama este uluită sau înspăimântată de viaţa din pântecele ei, interesul ei principal fiind binele copilului şi doreşte mai mult control emoţional, are nevoie de cunoaştere. Mama vrea să-şi cunoască copilul încă din viaţa intrauterină, să se cunoască pe ea ca mamă, trăirile ei şi întrebările ei să aibă un răspuns. La Şcoala Părinţilor SUUB, nu punem accentul pe obstetrică, de acest aspect ocupându-se medicul obstetrician. Conceptul este de a dărui părinţilor cunoaştere, încredere, gestionarea temerilor, multe legitime, care umbresc bucuria maternităţii. Educaţia pentru naştere încurajează părinţii să facă alegeri informate. Mămicile sunt foarte interesate de locul unde vor naşte, decizia prin care aleg o maternitate fiind influenţată de specializările şi dotările necesare pentru ea şi copil în caz de complicaţii la naştere .
La prima întâlnire oferim câteva date despre Maternitatea SUUB, care se află într-un spital multidisciplinar, vizităm sălile de naştere, sălile de travaliu, camerele pentru lehuze în sistem rooming-in. Pe parcursul sarcinii, gravidele beneficiază şi de serviciul internări de zi, serviciu specializat în monitorizarea materno-fetală (ecografii, analize, monitorizări fetale). Pacientele cu sarcini gestaţionale mici, cu risc de naştere prematură, sunt internate în Clinica Obstetrică-Ginecologie. Nou-născuţii prematuri beneficiază de un compartiment separat, de care se ocupă o echipă de medici şi asistente de neonatologie specializaţi în prematuritate, dotările fiind de ultima generaţie.
Primul modul cuprinde date despre dezvoltarea fătului în viaţa intrauterină, dezvoltarea organelor şi apariţia simţurilor, descrise pe trimestre de sarcină. După săptămâna 28 putem efectua testul non-stres, test neinvaziv, ce stabileşte legătura dintre modificările BCF şi mişcările active fetale .
Durerea asociată naşterii este un mister ce trebuie dezvăluit înainte de a ajunge în sala de naşteri. Naşterea necesită o participare activă din partea gravidei, încurajăm folosirea metodelor de sprijin în travaliu, de la tehnici de respiraţie, masaj, mingi de naştere la suport moral din partea soţului, care poate fi prezent în sala de travaliu şi la naştere. Informăm viitoarele mămici despre semnele care anunţă naşterea, cum ar fi pierderea dopului gelatinos, disconfort în abdomenul inferior, fisurarea sau ruperea membranelor, apariţia contracţiilor neregulate de intensitate variabilă. Mămicile primesc informaţii şi despre semnele pentru care trebuie să anunţe urgent medicul curant şi să se prezinte la camera de gardă, cum ar fi: sângerare vaginală, schimbări în activitatea fetală, lipsa mişcărilor fetale, febră, dureri de cap, ameţeli, edeme. Menţionăm actele necesare pentru internare, dosarul cu analize, ecografii, date despre evoluţia sarcinii. Explicăm termenii medicali folosiţi în travaliu, cum ar fi prezentaţie, poziţie, angajare, BCF - valorile normale (120-160 b/min) CUD, (membrane intacte/rupte, lichid amniotic). Gravidele primesc informaţii despre naşterea naturală şi ce înseamnă un travaliu. Naşterea reprezentând totalitatea fenomenelor mecanice active şi pasive fiziologice, care duc la expulzia fătului şi anexelor sale în afara căilor genitale. Fenomenele active fiind contracţiile uterine care pe perioada travaliului au o anumită frecvenţă, durată, ritmicitate, intensitate şi contracţiile musculaturii abdominale; cele pasive sunt definitivarea formării segmentului inferior, scurtarea şi ştergerea colului, dilataţia colului, formarea pungii apelor şi ruperea membranelor, coborârea fătului prin canalul genital. Mecanismul travaliului este descris (angajarea, coborârea, flexia, rotaţia internă, extensia, rotaţia externă) şi exemplificat cu ajutorul materialelor didactice.
Teama de durere ne determină să discutăm cum primim, ce sunt contracţiile uterine dureroase şi importanţa lor. Durerea asociată naşterii este diferită, deoarece este limitată în timp şi caracterizată de un început şi un sfârşit relativ bine determinat. Durerea din travaliu este graduală, începe moderat, iar în timp ce dilataţia se măreşte, se intensifică. Pe parcursul travaliului se supraveghează traseul CTG, urmărirea ritmului de bază al cordului fetal, a variaţiilor acestui ritm şi modificările apărute după contracţii şi mişcări fetale. Explicăm importanţa screamatului în expulzie. Colaborarea şi înţelegerea de a te comporta firesc în timpul travaliului şi a expulziei fiind benefice atât mamei, cât şi copilului. O mare parte din paciente doresc analgezie la naştere, motiv pentru care avem o discuţie mai amplă despre analgezia epidurală, cu confortul pe care-l oferă, dar şi cu riscurile punctate în fişa de consimţământ, explicate de medicul obstetrician şi medicul anestezist după efectuarea anamnezei. Momentul injectării pe cateter este indicat de medicul obstetrician, durata analgeziei este de circa două ore, iar în cazul în care pacienta nu a născut, se poate relua injectarea pe cateter. Pe parcursul analgeziei epidurale, gravida şi copilul sunt în permanenţă monitorizaţi TA, AV, traseu CTG.
Imediat după expulzie, nou-născutul este aşezat la pieptul mamei, în contact direct piele la piele, manevră benefică, ce ajută la termoreglarea nou-născutului, colonizarea nou-născutului cu germeni ubicuitari, aflaţi în mod normal pe tegumentul mamei şi, nu în mai mică măsură, precizăm că în timpul suptului creşte nivelul de ocitocină eliberat, inducând contracţii care au ca rezultat retracţia uterină.
Se face un schimb de „daruri”, mama îi dăruieşte copilului prin colostru anticorpi şi imunoglobuline, iar copilul prin supt ajută la retracţia uterină şi evitarea relaxării uterului, iar ca efect la distanţă, cu scăderea incidenţei cancerului la sân şi ovar.
Gravidele la care se impune operaţia cezariană primesc detalii despre pregătirea preoperatorie, tipul de analgezie pentru care pot opta, majoritatea dorind să-şi vadă bebeluşul din primele momente şi îngrijirile post-operatorii.
În perioada de lehuzie imediată, ce durează circa două ore de la delivrare, lehuza este marcată de oboseală dinamică, adesea apărând frisonul fiziologic, caracterizat prin lipsa creşterii termice, lipsa tahicardiei. Lehuzia propriu-zisă se instalează imediat după periodul IV (lehuzia imediată) şi se întinde pe o perioadă de şase săptămâni. În primele 3-5 zile de la naştere se pot întâlni ascensiuni termice care au la bază instalarea secreţiei lactate (furia laptelui) şi angorjarea sânilor. În primele zile, monitorizarea lehuzei constă în urmărirea TA, AV, curba termică, diureza, instalarea lactaţiei, instalarea tranzitului intestinal, involuţia uterină, lohiile. Involuţia uterină fiind de 1,5-2 cm pe zi, în ziua a doua, uterul aflându-se la nivelul ombilicului, în ziua a 6-a la jumătatea distanţei pubo-ombilicale, în ziua a 12-a la nivelul pubelui, apoi sub simfiză şi ajunge la dimensiuni normale între săptămânile 5 şi 6. Reperele pentru procesele fiziologice sau patologice de la nivelul uterului sunt şi lohiile, la care urmărim cantitatea, culoarea, mirosul. Lohiile sunt scurgeri vaginale care apar după naştere, care îşi schimbă aspectul, culoarea, cantitatea de la o zi la alta. În primele 2-3 zile sunt sangvinolente, între 3 şi 5 zile fiind serosangvinolente, de culoare brun deschis şi miros fad, apoi devin seroase până în ziua 14-15, când se elimină lohiile albe.
În perioada de alăptare, de obicei, lipseşte bioritmul menstrual, cu toate că ciclul ovarian îşi poate urma cursul. Treptat, peretele abdominal îşi recapătă tonicitatea, iar pentru întărirea perineului se recomandă exerciţiile Kegel. Hiperpigmentaţia de la nivelul feţei (cloasma) şi cea de la nivelul liniei albe dispar în timp. De menţionat îngrijirea sânilor pentru evitarea fisurilor, ragadelor.
Unele lehuze se caracterizează printr-o labilitate neuropsihică, cu tendinţe depresive, plâns facil, tristeţe temporară - baby blues - din cauza dezechilibrelor hormonale induse de naştere, prin dispariţia estrogenilor şi hormonilor corionici. Lehuza poate beneficia de psihoterapie în vederea autocunoaşterii şi dezvoltării personale pentru restabilirea echilibrului afectiv, această consultaţie fiind oferită de psihologul Clinicii Obstetrică-Ginecologie.
Viitoarele mămici sunt interesate atât de dieta în sarcină, cât şi în perioada de lehuzie. În primul trimestru de sarcină, din cauza tulburărilor digestive, este mai dificilă o nutriţie sănătoasă, dar se insistă pe volumul de lichid necesar. Alimentele indicate sunt fructele, legumele, zarzavaturile, cerealele integrale, carnea de pasăre şi vita slabă, peştele, leguminoasele. Sunt de preferat grăsimile nesaturate şi de evitat grăsimile trans, dulciurile, fumatul, cafeaua şi interzise băuturile alcoolice şi drogurile Prudenţă în folosirea plantelor medicinale, unele pot stimula contracţiile uterine (ardei iute, ienupăr, levanţică, in), altele pot mări sângerările (pelinul, ginsengul, ginko-biloba).
Pe parcursul celor patru module avem ca temă şi îngrijirea nou-născutului, în care explicăm conţinutul laptelui matern (în primele zile colostru, din a treia până în a paisprezecea zi, lapte de tranziţie şi apoi lapte matur), problemele alăptării: lapte insuficient, mameloane crăpate, canale galactofore înfundate, infecţia glandei mamare (mastită), reflexul de ejecţie redus, reflexul de ejecţie puternic, scaunul verde. Sunt exemplificate şi poziţiile de alăptat. Modulul de îngrijire a nou-născutului începe cu necesarul din trusa de îngrijire, băiţă, curăţarea bontului ombilical, schimbatul scutecelor, somnul în funcţie de vârsta bebeluşului. Pentru toaleta nou-născutului, părinţii vor ce-i mai bun pentru copilul lor. M-am confruntat cu întrebarea: „Care este cel mai bun produs cosmetic?” Cel mai bun produs este cel tolerat de pielea copilului lor.
Diversificarea alimentaţiei reprezintă trecerea de la alimentaţia bazată exclusiv pe lapte la o alimentaţie semisolidă şi solidă, care să aducă un aport substanţial de vitamine, săruri minerale, fibre, glucide şi lipide.
Abia după câteva cursuri am realizat că, deşi există o mulţime de mijloace de informare, câteodată aceştia sunt debusolaţi şi au şi mai multe neînţelegeri şi temeri, reacţionând diferit, chiar şi negativist. Exemplu: perioada când a fost oprită vaccinarea împotriva tuberculozei, perioadă pe care fiecare a înţeles-o greşit, refuzând astfel vaccinarea. După câteva serii de cursanţi am avut rezultate excepţionale, numărul refuzurilor a scăzut aproape total. Le-am explicat că nu este normal să hotărască ei pentru noua fiinţă care va trăi într-o lume plină de tot felul de microbi, că fiecare vaccin are şi reacţii adverse, care nu fac nici un rău copilului.
Pacientele sunt încântate de sistemul nostru rooming-in, deoarece stau din primele clipe alături de copil, deprinzând mecanismul suptului şi învăţând de la asistenta de neonatologie cum să-l schimbe sau să îi facă toaleta. Cele cu ameninţare de naştere prematură sunt doritoare să afle cine participă la naşterea lor, cine se ocupă de copil şi în mod deosebit sunt încântate de dotările noastre şi de îngrijirile deosebite din Secţia de Terapie Intensivă-Prematuri a prematurilor foarte mici, sub 28 de săptămâni, secţie pe care o vizitează şi la care au acces şi după ce nasc, până în momentul în care copilul nu mai este dependent de oxigen şi când poate merge cu mama în salon, spitalul nostru fiind recunoscut de către UNICEF din anul 1995 ca SPITAL PRIETEN AL COPILULUI, aplicând cei 10 paşi pentru alimentaţie eficientă la sân. Medicii neonatologi sunt deschişi dialogului şi răspund tuturor întrebărilor. Prematurii sunt evaluaţi imagistic (dispunem de mijloace de investigaţie paraclinice, moderne, testare auditivă, monitor funcţii cerebrale, ecograf, aparat testare biochimic a laptelui matern).
Prematurii beneficiază de consultaţii interdisciplinare multiple (screening oftalmologic, neurologic şi auditiv).
În Secţia Neonatologie, ca ajutor suplimentar, funcţionează un sistem închis de televiziune, unde mămicile pot urmări materiale ce cuprind informaţii de îngrijire, tehnici de alăptare a nou-născutului. În ambulatoriul spitalului, după externare, mămicile se pot adresa pentru depistarea şi corectarea greşelilor de îngrijire şi alăptare, care funcţionează zilnic.
În urma discuţiilor dintre părinţi şi noi, ei află care sunt principalele probleme de patologie neonatală şi diferenţiază fenomenele fiziologice (icter, regurgitaţii, crize genitale, colici, eritem alergic etc.) de cele patologice (febră, eritem fesier micotic, vărsături modificate, foliculită, hernie ombilicală, omfalită), pentru a lua primele măsuri până la un consult medical de specialitate.
Le este prezentat calendarul vaccinărilor obligatorii cu reacţiile lor adverse şi li se prezintă lista vaccinărilor opţionale care sunt necesare în mod deosebit copiilor prematuri cu imunitate scăzută.
Concediul paternal are ca scop participarea efectivă la îngrijirea nou-născutului, dezvoltând legătura paternă şi acordarea sprijinului emoţional şi psihic mamei, contribuind la crearea unui mediu familial echilibrat. În cazul în care tatăl a absolvit un curs de puericultură, durata concediului se majorează.
Orice întâlnire, discuţie, este în beneficiul mamei şi bebeluşului, cursurile sunt interactive, cu multe întrebări din partea părinţilor, iar părerea mea este că fiecare bebeluş spune: „IUBIŢI-MĂ!”.