Tema ediţiei actuale este reprezentată de către embolizarea arterelor uterine, o metodă suficient de nouă cât să aducă în continuare teme noi de cercetare şi totuşi suficient de uzitată cât să poată fi considerată sigură şi sustenabilă pentru pacient. Astfel, aceasta ca ramură a radiologiei intervenţionale prezintă o largă aplicabilitate nu numai în ginecologie, dar şi în obstetrică. Cea mai uzitată patologie este reprezentată de către terapia fibroamelor uterine; pe lângă efectul de reducere al volumului fibromatos (scădere medie de 25% la 1 lună şi de 52% la 3 luni) şi uterin (scădere de 44% la 1 lună şi de 62% la 3 luni pentru fibroamele dominante) s-a constatat o ameliorare semnificativă a simptomatologiei asociate de tipul sângerărilor (per total 91% remisiune), durerilor sau al presiunii pelvi-abdominale (per total peste 80% remisiune), al tulburărilor micţionale (remisiune 82%) sau digestive (remisiune 67%), ajungând per global la o netă îmbunătăţire a calităţii vieţii(1). Important şi de reţinut este faptul că, în comparaţie cu terapia medicamentoasă alternativă, embolizarea prezintă un efect sustenabil în timp, în contextul devascularizării eficace (cel puţin 1 an)(2).
Altă patologie în care embolizarea joacă un rol principal este reprezentată de către terapia conservatoare a sarcinilor ectopice, putând fi tratate cu succes şi conservator varietăţile abdominale, intramurale, pe cicatricea uterină, cornuale, salpingiene şi în special cervicale. Embolizarea poate fi în aceste cazuri utilizată ca terapie singulară sau asociată cu terapia medicamentoasă cu metotrexat pentru a preveni evenimentele nefericite de tipul operaţiilor radicale de necesitate cu reuşita păstrării fertilităţii pacientelor(3). Terapia sângerărilor acute sau cronice necontrolabile medicamentos sau local în ceea ce priveşte patologia neoplazică ginecologică (neoplazii cervicale, vaginale, vulvare sau endometriale) este, de asemenea, o indicaţie cu eficacitate maximă, pacientele reuşind astfel să îşi continue schema terapeutică oncologică şi evitând agravarea anemiei(4). Alte tipuri de sângerări necontrolabile de altă manieră în care embolizarea mai poate fi de folos sunt reprezentate de către menometroragiile disfuncţionale, post-abortum sau post-partum de tipul placentei accreta (în urgenţă sau programată la rece), anevrismelor arteriale, malformaţiilor arterio-venoase, hematoamelor puerperale sau chiar în urma evacuării unei sarcini molare(5). Conlucrarea ginecologului cu echipa de radiologie intervenţională este obligatorie, stabilindu-se astfel criteriile tehnice de embolizare, cât şi terapiile asociate şi şansa de reuşită.
Toate acestea ne-au determinat să dedicăm acest număr embolizării în ginecologie, o metodă conservatoare, eficientă, pentru o vascularizaţie adecvată dată, sigură, repetabilă, cu restituţia ad integrum tisulară, fiabilă şi de viitor în contextul terapiei minim invazive obstetricale şi ginecologice.