Dieta în boala celiacă

Boala celiacă este o afecțiune autoimună, determinată genetic, care afectează mucoasa intestinală^(1,2). Este cunoscută și sub denumirea de enteropatie glutenică. Glutenul este o combinație de proteine care se întâlnește în grâu, secară și orz. Boala celiacă afectează atât copiii, cât și adulții. Este unanim acceptat faptul că un prim pas în tratamentul acesteia este eliminarea glutenului din alimentație pe toată perioada vieții⁽³⁾. Enteropatia glutenică se întâlnește pe toate continentele și este o afecțiune încă subdiagnosticată. Există o varietate mare de simptome și manifestări digestive (diaree cronică sau intermitentă, constipație, durere abdominală, abdomen destins, greață și/sau vărsături recurente), simptome extradigestive (scădere în greutate sau retard de creștere, pubertate întârziată, amenoree, iritabilitate, oboseală cronică, neuropatie, artrită, artralgie, anemie feriprivă cronică, osteopenie, osteoporoză, stomatită aftoasă recurentă, dermatită herpetiformă, defecte ale smalțului dentar, alterarea probelor hepatice), dar și diferite stări care pot asocia diagnosticul (afecțiuni autoimune, sindroamele Down, Turner, Williams-Beuren sau deficit de IgA)^(4,5) și este important să facem diferența dintre boala celiacă și alergia la gluten⁽⁵⁾.

În momentul diagnosticului, pacientul sau apar­ți­nă­torii acestuia, în cazul copiilor, își pun o întrebare importantă: „Am boala celiacă, ce voi mânca?” Este recunoscut fapul că o dietă fără gluten în cazul acestor persoane, și în special la copii, conduce la ameliorarea simptomelor în câteva săptămâni⁽⁵⁾. Totuși au fost cazuri în care, după aproximativ șase luni de dietă fără gluten, simptome cum sunt constipația sau disconfortul abdominal au revenit. Se consideră că aceste persoane au boala celiacă care nu răspunde la dieta fără gluten, deși simptomele lor sunt cauza contaminării cu gluten a alimentelor consumate⁽⁶⁾.

Modificarea stilului de viață – în acest caz, a ali­men­ta­ției – impune o anume reticență din partea persoanelor afectate. Este esențială o comunicare bună cu pacientul, comunicare care începe cu explicarea diagnosticului și a modului în care îi influențează viața consumul de gluten. Este important să implicăm în această schimbare a comportamentului alimentar un dietetician specializat⁽¹⁾. Suportul din partea medicilor trebuie completat de către familie și anturaj, pentru ca persoanele care au boala celiacă să nu se simtă excluse din viața cotidiană, de la mesele din familie sau din colectivitățile lor⁽²⁾. Adaptarea regimurilor alimentare și separarea alimentelor sunt importante.

Primii pași în introducerea unei diete fără gluten presupun acceptarea diagnosticului și conștientizarea necesității dietei fără gluten. Sunt necesare mai multe întâlniri cu pacientul și familia, nu în puține cazuri fiind nevoie și de suportul unui psiholog.

Se exclud din alimentație grâul, secara, orzul și derivatele lor. Dieta fără gluten aduce după sine și deficite nutriționale în macro- și micronutrienți (fier, vitamine din grupul B, seleniu, cupru, acid folic, vitamina C)⁽⁵⁾. Pe de altă parte, produsele fără gluten sunt bogate în sare și grăsimi.

Cerealele care conțin gluten sunt grâul, orzul, orzul decorticat, speltul, secara, kamutul și făinile lor. Produse alimentare fără gluten în mod natural sunt: fructe, legume, cărnuri, pește, ouă neprocesate, orez, sorg, porumb, ovăz, kia, quinoa, amaranth, teff, linte, năut, cartofi, yuca. Derivatele din cereale care conțin gluten, sigure pentru consum, sunt: glucoză, sirop de fructoză, maltodextrină, amidon din grâu, oțet din malț⁽³⁾.

În consecință, pacientul trebuie instruit să citească etichetele produselor, să ajusteze cantitățile de alimente, iar medicul curant trebuie să urmărească atent apariția acestor deficite. Pentru prevenirea acestor deficite se încurajează consumul de semințe și nuci, legume și fructe, lapte și produse lactate, cunoașterea necesarului nutrițional și a conținutului alimentelor consumate.

Monitorizarea unui pacient cu dietă fără gluten se efectuează în etape, pe tot parcursul vieții. La prima vizită se adresează și unui dietetician specializat, apoi la trei-patru luni se reevaluează regimul alimentar și simptomele împreună cu dieteticianul. Monitorizarea parametrilor clinici, biologici și a regimului alimentar continuă la 6, 12, 24 și 36 de luni, după care evaluarea se efectuează la unu-doi ani^(2,3).

În cazul copiilor este importantă implicarea personalului didactic și de îngrijire din școli și grădinițe pentru supravegherea regimului alimentar. Din echipa multidisciplinară nu lipsește farmacistul, deoarece multe medicamente, suplimente alimentare și produse cosmetice au excipienți care conțin gluten⁽²⁾. Părinții sunt încurajați să verifice etichetele jucăriilor, pentru că unele dintre ele pot conține urme de gluten. Ne punem întrebarea: de ce? S-a demonstrat că și la nivelul mucoasei bucale, gliadina, care este un produs al glutenului, se absoarbe și ajunge ușor în intestine și poate produce tulburări digestive, iar copiii sunt tentați să introducă în gură jucăriile.

Educația unui pacient care este încurajat să consume produse fără gluten începe de la cumpărarea alimentelor, citirea etichetelor, modul de depozitare al alimentelor fără gluten și modalitatea de preparare a acestora⁽²⁾.

Este cunoscut faptul că achiziționarea produselor fără gluten este mai costisitoare. Etichetele produselor trebuie citite cu atenție, iar făina, pastele făinoase, biscuiții și alte produse pe bază de făină trebuie să fie marcate cu sigla „spicul tăiat” („cross grain”), dovada produselor certificate și verificate fără gluten⁽⁷⁾. Certificarea se face în baza Codex Alimentarius, a Regulamentului European 1169/2011 și a Regulamentului European 828/2014 și ne asigură de faptul că se respectă regulamentele conform cărora produsele conțin mai puțin de 20 mg gluten/kg⁽³⁾.

Conform regulamentelor alimentare, eticheta trebuie să conțină denumirea produsului alimentar, ingredientele și ingrediente care este posibil să conțină gluten (scrise cu litere îngroșate, subliniate sau scrise cu altă culoare). Citim cu atenție denumirea produsului alimentar care se presupune a fi un produs sigur fără gluten (pâine fără gluten, fructele conservate, unt etc.) sau produse care se găsesc în mod natural fără gluten, dar depinde de modul lor de procesare (sos de tomate, ovăz, linte etc.), apoi citim cu atenție dacă toate ingredientele sunt fără gluten, dacă denumirile nu conțin litere îngroșate sau sunt subliniate și dacă este specificată o licență sau declarație de produs fără gluten⁽³⁾.

Produsele fără gluten se depozitează în frigider sau în cămară, separat de cele cu gluten, pentru a evita contaminarea. Se recomandă ca produsele să fie gătite separat sau, dacă se folosesc aceleași vase pentru gătit, prima dată se prepară produsele fără gluten. Între utilizări, vasele se spală bine cu apă și săpun, la fel și suprafețele de lucru. Produsele de panificație fără gluten se pot consuma prăjite sau încălzite. Dacă nu există prăjitoare de pâine separate, pentru produsele fără gluten se utilizează pungi pentru prăjire. Alimentele preparate se împachetează și se depozitează separat. Aceste reguli pot fi descurajatoare la prima vedere, dar, cu puțin exercițiu și încurajări, pacienții și familiile lor vor reuși să accepte noul stil de viață⁽³⁾.

Știm că pentru o dietă echilibrată și un regim de viață sănătos sunt necesare respectarea principiilor unei farfurii ideale și piramida alimentară, expresia unei nutriții echilibrate. O farfurie ideală care conține în cea mai mare parte legume, o parte cereale integrale, sursa de proteine animale și vegetale, însoțită de uleiuri sănătoase și lichide cu conținut de zaharuri cât mai mic, poate fi adaptată în dieta fără gluten. Legumele de orice fel pot fi consumate verzi, uscate, conservate natural, congelate și gătite. Cerealele integrale sunt înlocuite de cereale fără gluten: orez, porumb, manioc și derivatele lor, soia, hrișcă, sorg, mei, susan, qinoua, făină fără gluten. Laptele și produsele lactate pot fi consumate cu verificarea atentă a ambalajului. Se încurajează consumul de fructe proaspete, în compoturi, uscate sau conservate⁽³⁾.

Uleiurile se consumă în cantități mici. Uleiurile sănătoase sunt utilizate în componența salatelor (uleiuri de măsline, porumb, floarea-soarelui, arahide) și se evită cele care conțin grăsimi nesănătoase. Untul este preferat margarinelor. Proteinele sunt recomandate de origine animală și vegetală (mazăre, fasole, nuci), dintre cele de origine animală fiind recomandate carnea de pește, pui, cu limitarea consumului de carne roșie și carne procesată sub formă de mezeluri. Se încurajează consumul de lichide sub formă de apă, ceai, sucuri naturale de fructe și băuturi ușor îndulcite. Activitatea fizică este încurajată conform vârstei și stilului de viață, nefiind limitată, cu excepția perioadelor simptomatice. Pe zi se recomandă două-trei porții de legume, două-trei porții de fructe, trei-șase porții de cereale, două porții de produse lactate și una-două porții de proteine animale sau vegetale⁽³⁾. Recomandările unei diete sănătoase sunt: evitarea alimentelor procesate, sărace în fibre și bogate în zaharuri și grăsimi de calitate slabă, utilizarea alimentelor cu index glicemic mic și grăsimi sănătoase, încurajarea consumului de cereale și derivați fără gluten, prepararea alimentelor în casă, consum crescut de legume și fructe⁽³⁾.

În sprijinul aderenței la dieta fără gluten, li se pot prezenta pacienților și alte diete și obiceiuri alimentare pe care persoanele le adoptă pentru îmbunătățirea sau păstrarea sănătății, cum sunt dieta mediteraneeană, dieta DASH sau regimurile vegane sau vegetariene⁽⁸⁾.

Putem crește aderența la dieta fără gluten prin diagnosticul la o vârstă cât mai mică, prin informarea corectă a pacientului și a familiei, planificarea meselor și a evenimentelor, implicarea părinților, suportul școlar și al anturajului⁽³⁾.

În concluzie, pacientul cu boală celiacă adoptă ca prim pas în tratamentul afecțiunii sale o dietă fără gluten pe toată perioada vieții. Această dietă duce la remisiunea simptomelor după câteva săptămâni. Sunt importante de reținut eticheta-marcaj cu „spicul tăiat”, modul de depozitare și preparare al alimentelor și importanța echipei de îngrijire. Medicii implicați în îngrijire, dieteticianul, farmacistul, personalul didactic, psihologul și suportul familiei și al anturajului încearcă să asigure pacientului cu boală celiacă confortul și o viață însoțită de minimum de provocări.

Autor corespondent: Loredana Gabriela Schmelas E-mail: lore.schmelas@yahoo.com

CONFLICT OF INTEREST: none declared.

FINANCIAL SUPPORT: none declared.

This work is permanently accessible online free of charge and published under the CC-BY.