EDITORIAL

Etica medicală în medicina de familie

Andreea Varga

30 Septembrie 2021

Practica eticii medicale moderne este în mare măsură acută, episodică, fragmentată, centrată pe probleme şi pe instituţie. În schimb, medicina de familie este construită pe un model de îngrijire bazat pe relaţii, care este accesibil, cuprinzător, continuu, contextual, axat pe comunitate şi centrat pe pacient. Prin urmare, „a pune în practică etica” în cadrul medicinei de familie este diferit de a aplica etica în multe alte domenii ale medicinei, subliniind diferite puncte forte şi exemplificând diferite valori. Pentru medicul de familie, etica medicală este mai mult decât rezolvarea problemelor. Necesită reconcilierea conceptelor etice cu medicina modernă.

Medicina de familie are o abordare holistică, generală, iar medicii de familie trebuie să posede o gamă largă de cunoştinţe şi abilităţi medicale, care să se concentreze pe persoanele cu preocupări, nu doar pe problemele medicale care trebuie rezolvate.

În mod obişnuit, problema eticii medicale include „patru principii” de bază: introducere la regulile de confidenţialitate, consimţământul informat, discuţie pe subiecte-cheie (resuscitarea cardiopulmonară) şi îngrijirea în faze terminale. Există o tendinţă ca etica să fie abordată prin prisma autonomiei, a principiului primum non nocere şi a justiţiei. Recent, prin ridicarea problemelor de etică, studenţii la Medicină şi medicii rezidenţi în specialitatea Medicină de Familie încep să înveţe despre profesionalism, identificat ca una dintre competenţele de bază ale educaţiei şi practicii medicale.

Etica în medicina de familie poate fi abordată ca o combinaţie atât de rezolvare a problemelor, cât şi a modului de a in­te­racţiona cu pacienţii în general şi de rutină, reflectând în acelaşi timp asupra îngrijirii pacienţilor noştri şi orientării comportamentului profesional în luarea deciziilor pentru probleme de „dimensiuni” variabile. Într-adevăr, cuvântul „etică” provine din termenul grecesc ethos, care înseamnă obicei şi se potriveşte bine cu valorile medicinei de familie. În timp ce întrebările etice în legătură cu problemele clinice specifice pot fi formulate în mod conştient pentru a reflecta un continuum între bine sau „rău” şi admisibil sau nepermis, etica medicinei de familie poate fi, de asemenea, considerată a fi modul în care medicii de familie consideră şi evaluează în mod obişnuit conceptele de mai bine şi mai rău în activităţi de zi cu zi.

Etica medicinei de familie poate fi exprimată sub forma unui proces în patru paşi, structurat din mai multe modele de luare a deciziilor etice: 1) identificarea problemelor, preocupărilor şi întrebărilor, 2) identificarea părţilor implicate, 3) colectarea de date obiective şi subiective, interpretate contextual, 4) analiza situaţiilor şi a datelor pentru a direcţiona acţiunea şi a ghida comportamentul. Cu toate acestea, o abordare integrativă este forma adecvată analizei etice în medicina de familie, cu scopul de a oferi evaluări atente, interdisciplinare şi strategii de management pentru pacienţi.

În ceea ce priveşte educaţia în gândirea etică, pentru studenţii la Medicină sau rezidenţi, aceasta poate fi organizată sub forma unei combinaţii de lecturi şi discuţii interactive bazate pe scenarii de caz care deschid oportunitatea de autoreflecţie facilitată asupra practicii actuale. Aceste metode, de utilizare a cazurilor proprii din medicina de familie, cazuri autentice, vor promova un etos al gândirii critice despre etică în activitatea medicală viitoare.

Scopul eticii în medicina de familie este de a genera cele mai bune planuri de acţiune care să conducă la cele mai bune rezultate posibile în lumea reală, privite dintr-o multitudine de perspective şi legate de valorile împărtăşite pacienţilor noştri. Domeniul său de aplicare este larg, examinând atât problemele medicale care trebuie rezolvate, cât şi problemele de sănătate care trebuie explorate, iar rezultatele au la bază încrederea că atât pacienţii, cât şi medicii vor beneficia de practica înţeleaptă şi responsabilă.

Articole din ediția curentă

TEMA EDITIEI

Enurezisul primar

Iuliana Picioreanu
La nivel mondial, aproximativ 10% din copiii cu vârsta de 6-7 ani suferă de enurezis; cu alte cuvinte, această afecţiune este larg răspândită, dar impactul este adesea sub­es­ti­mat. Instruirea medicilor de familie a inclus foarte rar o ghidare cu recomandări specifice, abordarea frecventă fiind aşteptarea re...
TEMA EDITIEI

Infecţia cu SARS-CoV-2 în populaţia pediatrică

Iuliana Picioreanu
Datele de la Centrele pentru Controlul şi Pre­ve­­ni­­rea Bolilor (CDC) demonstrează o incidenţă mai mică a in­fec­ţi­ei cu SARS-CoV-2 şi a bolilor severe la copii decât la adulţi. În acest moment, nu au fost identificate date publice cu privire la incidenţa COVID-19 în populaţia pediatrică din România. ...
REVIEW

Rezonanţa magnetică nucleară: actualităţi şi perspective

Micu Maria-Andreea, Emese Orban
Rezonanţa magnetică nucleară (RMN) reprezintă un proces fizic complex la baza căruia stă interacţiunea protonilor în cadrul unui câmp electromagnetic, cea mai cunoscută şi răs­pân­dită aplicaţie pe plan medico-clinic şi medico-chi­rur­gi­cal fiind imagistica prin rezonanţă magnetică nucleară....
Articole din edițiile anterioare

EDITORIAL

Factori de risc în economia sănătăţii

Andreea Varga
O înţelegere clară a rolului şi amplorii relative a bolilor, a cauzele subiacente, precum şi intervenţiile eficiente şi accesibile trebuie să ghideze politicile şi programele de dezvoltare a stării de sănătate la nivel populaţional. ...
EDITORIAL

Noiembrie, luna conştientizării hipertensiunii pulmonare

Andreea Varga
Noiembrie este luna oficială de con­şti­entizare a hipertensiunii pulmonare. ...
EDITORIAL

Motivaţia de a fi mentor

Andreea Varga
Termenul de mentor este definit ca „un consilier sau un profesor înţelept şi de încredere”. Mentoratul este procesul prin care o persoană cu experienţă oferă îndrumare, sprijin şi încurajare unei persoane mai puţin experimentate. Astfel de relaţii se bazează pe consideraţie, camaraderie şi con­fi­den­ţia­li­t...