SUPLIMENT DIABETOLOGIE

Încărcătura glicemică a alimentaţiei şi importanţa ei pentru pacientul cu diabet zaharat

 Glycemic load of the food and its importance for diabetes patients

First published: 07 martie 2016

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

Abstract

Controlling blood sugar levels is the key to have a constant normal blood sugar for patients with type 2 diabetes and reduce the risk of complications. Adopting a diet with low glycemic load is a clever way to maintain a healthy and normal blood sugar level. 

Keywords
glycemic load, blood sugar level, diabetes mellitus

Rezumat

Controlul nivelului de zahăr din sânge este cheia pentru a avea o glicemie constantă normală pentru pa­cien­tul cu diabet zaharat de tip 2 şi pentru reducerea ris­cu­lui apariţiei complicaţiilor. A adopta o dietă cu în­căr­că­tură glicemică scăzută este o metodă inteligentă şi sănătoasă de a menţine glicemia constantă normală. 

Indicele glicemic este un instrument cu ajutorul căruia putem controla procesul reducerii greutăţii până la o valoare acceptabilă, dar totodată este şi un instrument cu ajutorul căruia se poate creiona o alimentaţie care să reducă într-o primă etapă, apoi să ajute pacientul în a-şi menţine o glicemie apropiată de valorile optime.

Rolul principal al hidraţilor de carbon este de a furniza energie pentru organism. O enzimă numită amilază ajută la descompunerea carbohidraţilor în glucoză (zahăr din sânge), ulterior  utilizată pentru producerea energiei în organism.

Glucidele, numite şi hidraţi de carbon, carbohidraţi sau zaharide, sunt substanţe de bază în organizarea materiei vii. În absenţa glucidelor, celulele nu pot supravieţui mai mult de 20 de ore. Aceşti compuşi, ca atare sau în combinaţii cu alte substanţe, intră în structura pereţilor celulari, ajutând la înmulţirea şi dezvoltarea celulelor. În combinaţie cu glucidele, în organism se construiesc numeroase substanţe care intră în structura unor hormoni, anticorpi, antigene, elemente figurate sanguine etc. „Sarcina de bază” a glucidelor rămâne de a furniza energie organismului.

Suprimarea glucidelor energetice din sursele de hrană nu conduce la scăderea în greutate, decât în cazul inaniţiei (malnutriţiei alimentare). Inaniţia voluntară (ex.: cura de înfometare) este, după cum se ştie, deosebit de nocivă. Este cu mult mai eficient să se folosească în alimentaţie glucide sănătoase şi naturale, în cantitate optimă, pe principiul cunoscut din vechime că: „grăsimile se ard la focul carbohidraţilor”.

Trebuie subliniat faptul că glucidele nu îngraşă în mod direct. Sinteza de substanţe grase pe baza carbohidraţilor este foarte mică (1-3%), de maximum 10 g acizi graşi pe zi. Însă, pe căi indirecte, mai ales prin frânarea arderii lipidelor, excesul de carbohidraţi conduce la creşterea masei adipoase.

Ce este indicele glicemic şi încărcătura glicemică?

Indicele glicemic (prescurtat IG = glycemic index) este „instrumentul” sau valoarea de referinţă care permite măsurarea impactului unui gram de glucide conţinute de un aliment ingerat asupra glicemiei.

Valoarea indicelui glicemic este exprimată cu un număr ce are ca valoare de referinţă zahărul din struguri, căruia i s-a atribuit din oficiu valoarea 100, cea mai mare valoare posibilă. Din această perspectivă, un gram de glucide conţinute în zahărul din struguri are impactul cel mai puternic asupra glicemiei, însemnând că glucidele respective se eliberează cel mai rapid în sânge, crescând brusc glicemia şi suprasolicitând pancreasul în modul cel mai intensiv.

Clasificarea indicelui glicemic (IG):

  • IG scăzut: sub 55
  • IG mediu: 55-70
  • IG ridicat: 70-100.

Dacă o cantitate de glucide se eliberează în sânge într-un timp relativ scurt, aceasta determină valori mai înalte de glicemie decât le-ar fi atins dacă o cantitate similară de glucide dintr-un aliment cu IG scăzut ar fi eliberată în sânge într-o perioadă de timp mai lungă. Astfel, un aliment cu IG ridicat va avea un efect important de creştere a glicemiei.

Este adevărat că o anumită cantitate de glucide eliberată mai rapid în sânge (deci glucidele respective provin de la un aliment cu IG ridicat) determină mai multă energie pentru organism aproape instantaneu, dar acest fapt prezintă inconvenientul că surplusul de energie obţinut în mod rapid nu este de durată (este contracarat destul de repede de către insulina secretată de pancreas).

Consumul unui aliment cu IG ridicat este urmat destul de curând şi de senzaţia de foame, acest fapt mai atrage în timp şi oboseala pancreasului, din cauza suprasolicitării acestuia. Suprasolicitarea pancreasului poate duce în timp la epuizarea secreţiei de insulină şi ulterior la apariţia diabetului zaharat.

Deficitul acestei formule însă a fost scoaterea cu desăvârşire din dietă a anumitor alimente, precum morcovii fierţi, cartofii, pâinea şi altele.

Cu timpul, s-a constatat că în cazul indicelui glicemic nu s-a luat în calcul şi cantitatea ingerată din alimentele respective, astfel s-a ajuns la formula de încărcătură glicemică.

Încărcătura glicemică (GL = glycemic load) = IG x cantitatea de glucide din aliment/100

Clasificarea încărcăturii glicemice (GL):

  • GL scăzută = sub 10
  • GL medie = 10-19
  • GL mare = peste 20

Cantitatea efectivă de glucide din alimentul consumat este dată de conţinutul în glucide la 100 g din alimentul respectiv, indicată la rubrica „Valori nutritive medii pentru 100 g” de pe eticheta acestuia, care trebuie apoi multiplicată proporţional cu cantitatea consumată din alimentul analizat.

Din indicele glicemic, luând în considerare cantitatea de carbohidrați, se deduce încărcătura glicemică. Pe lângă carbohidrații conținuți, aceasta ia în considerare și cantitatea de aliment asimilat și face posibilă o evaluare mai exactă și mai aproape de realitate a nivelului glucozei din sânge. În scopul calculării, indexul glicemic se multiplică cu cantitatea de carbohidrați din porție (în g) și rezultatul se împarte la 100.

Lecţia pe care o desprindem de aici este că şi alimentele cu încărcătură glicemică scăzută pot avea un impact crescut asupra glicemiei dacă sunt consumate în cantităţi mari, iar pe baza aceluiaşi raţionament, şi impactul asupra glicemiei al alimentelor cu indice glicemic ridicat poate fi redus dacă astfel de alimente sunt consumate în cantităţi mai mici sau în combinaţie cu alimente cu IG scăzut.

Discuţii

Au fost efectuate diverse studii anterioare privind indicele glicemic (IG) și încărcătura glicemică (GL), unde principalele obiective au fost să examineze asocierea IG și a GL cu aportul de alimente și nutrienți și cu factori de risc metabolic (glucoza din sânge, insulina, lipide și proteina C reactivă). Au fost analizate în special datele a două studii observaţionale: studiul CoDAM și studiul Hoorn.

Rezultate

După ajustarea şi prelucrarea datelor s-a observat că o dietă cu încărcătură glicemică scăzută şi index glicemic scăzut se asociază cu un HDL colesterol  crescut în mod pozitiv, cu un profil glicemic mai bun, dar şi cu o îmbunătățire a modelului de rezistență la insulină. În această populație s-a observat că o dietă cu încărcătură glicemică scăzută este asociată cu o ameliorare a sensibilității la insulină, cu o ameliorare a metabolismului lipidelor, dar mai este asociată şi cu o reducere a inflamației cronice.

Concluzii

Dietele cu indice glicemic mare (IG) şi cu încărcătură glicemică mare (GL) sau cu număr mare în hidraţi de carbon pot predispune la concentraţii mai mari de glucoză şi insulină în sânge, pot predispune la intoleranţă la glucoză şi la un risc mai mare de apariţie a diabetului zaharat prin suprasolicitarea pancreasului.  

 

Bibliografie

1. Sandra R Carden, RD, CDN, The Glycemic Index în Diabetes Meal Planning 2010. 
2. Brand-Miller JC, Holt SH, Pawlak DB, McMillan J. Glycemic index and obesity. Am J Clin IMutr, 2002.
3. Maesh K, Barclay A, Colagiuri S, Brand Miller Glycemic Index and Glycemic load of carbohydrates în the diabetes diet. www ncbi.nlm.nih/pubmed.
4. Westerterp KR, Wilson SAJ, Rolland V. Diet induced thermogenesis measured over 24h în a respiration chamber: effect of diet composition. IntJ Obes, 1999.
5. Stevenson E, Williams C, Nute M. The influence of the glycaemic index of breakfast and lunch on substrate utilisation during the postprandial periods and subsequent exercise. Br J Nutr, 2005.
6. Stevenson EJ, Williams C, Mash LE, Phillips B, Nute ML. Influence of high-carbohydrate mixed meals with different glycemic indexes on substrate utilization during subsequent exercise în women. Am J Clin Nutr, 2006.
7. Wee ŞL, Williams C, Gray S, Horabin J. Influence of high and low glycemic index meals on endurance running capacity. Med Sci Sports Exerc, 1999.
8. DeMarco HM, Sucher KP, Cisar CJ, Butterfield GE. Pre-exercise carbohydrate meals: application of glycemic index. Med Sci Sports Exerc, 1999.
9. Scazzina F, Del Rio D, Benini L, Melegari C, Pellegrini N, Marcazzan E, Brighenti F. The effect of breakfasts varying în glycemic index and glycemic load on dietary induced thermogenesis and respiratory quotient. NutrMetab Cardiovasc Dis, 2009 Oct 14.

Articole din ediţiile anterioare

SUPLIMENT DIABET | Ediţia 3 117 / 2017

Problematica bolii arteriale periferice la pacientul diabetic în cabinetul medicului de familie

Anca Bălan

Boala arterială periferică (BAP) a membrelor pelviene este consecința aterosclerozei localizate sub bifurcația aortei abdominale. În stadiile timpu...

19 mai 2017
SUPLIMENT DIABET | Ediţia 3 117 / 2017

Prevenţia diabetului zaharat de tip 2

Daciana Toma

Diabetul zaharat de tip 2 (DZ2) este o boală cronică a cărei pre­va­lență este în creștere, reprezentând una dintre cele patru boli cronice ne­tran...

19 mai 2017
SUPLIMENT - DIABET | Ediţia 3 123 / 2018

Prevenţia primară şi screeningul afecţiunilor cardiovasculare la diabetici

Lucia Cojocaru, Sergiu Chirila, Luminiţa Matei

Boala cardiovasculară aterosclerotică reprezintă principala cauză de morbiditate şi mortalitate a pacienţilor diabetici. Diagnosticul precoce al di...

26 mai 2018
SUPLIMENT DIABETOLOGIE | Ediţia 3 129 / 2019

Diabetul zaharat în sarcină – efecte asupra mamei şi copilului. Managementul în cabinetul medicului de familie

Ana-Aurelia Chiş-Şerban

În ultimii ani se înregistrează, la nivel mondial, dar şi în ţara noastră, o creştere alarmantă a vârstei de concepţie, a obe­zi­tă­ţii şi a diabet...

22 mai 2019