EDITORIAL

Lider – cum devenim lideri în profesia noastră?

Andreea Varga

23 Decembrie 2020

Întrebarea esenţială este... cum reu­şim asta? Nu este o „reţetă magistrală”, nu este o prescripţie. Soluţia există! Totul începe cu un „vis” – „I Have a Dream”, aşa cum a fost discursul public al lui Martin Luther King Jr., în 28 august 1963. Aşadar, întrebarea reală pe care o adresăm este: am un vis?

Dacă este să înţelegem termenul de lea­dership, de multe ori acesta are o co­no­ta­ţie negativă în mod eronat identifica­tă cu po­zi­ţia în sine, şi nu aşa cum este co­rect, cu acţiunea. „Leadership is action, not position.”

Calea spre leadership porneşte cu „mo­de­lul”, viziunea şi mentorul, sus­ţi­nu­te de automotivaţie, interes şi optimism. Este o muncă de echipă, încă din acest punct, în care delegarea sarcinilor este importantă, coordonarea este esen­ţia­lă, timpul este crucial, iar colaborarea este cheia.

Poziţia de lider în profesia medicală porneşte de pe băncile facultăţii şi de pe marginea patului pacientului. Ce îmi place să fac? Care specialitate mă entuziasmează? Sunt bun pentru partea clinică... sau poate pentru linia chirurgicală? Şi care este mediul în care pot să mă dezvolt? Întrebările corecte, răspunsurile oneste şi persistenţa în decizie vor face diferenţa.

Talentul, genetica sau poate educaţia, me­­diul şi dedicaţia sunt pilonii unei reu­­­şite?

Modelul celor 10.000 de ore până la per­fec­ţiu­ne a fost descris pentru prima dată de Malcolm Gladwell în cartea Outliers. Cu alte cuvinte, 10.000 de ore de muncă la în­ce­putul carierei conduc, ca viitor profesionist, lider în profesia ta, la „altitudinea de croazieră” unde ţi-ai propus să ajungi. Deşi criticată şi controversată, într-o interpretare contextuală corectă, teoria este susţinută de ştiinţă (Ericsson, et al. The Role of Deliberate Practice in the Acquisition of Expert Performance. Psychological Review. 1993).

În experimentul său, K.A. Ericsson a evaluat un grup de violonişti ai Academiei de Muzică din Berlin pentru a demonstra corelaţia dintre numărul de ore de „practică deliberată”, practică foarte structurată cu activităţi care au ca scop creşterea nivelului de performanţă, şi atingerea acelui nivel de performanţă ca rezultat al cercetării. Media orelor de muncă a violoniştilor de succes a susţinut teoria celor 10.000 de ore de muncă. Dar, mai mult decât aceasta, tipul de activitate şi modul în care au fost alocate ca timp şi echilibrul dintre ele au condus la rezultatul final.

Informaţii valoroase despre condiţiile optime de învăţare şi educaţie pot fi descoperite dacă privim acei artişti performanţi nu doar ca experţi în domeniul respectiv, ci ca experţi în menţinerea unor niveluri ridicate de practică şi creştere a performanţei.

A fi lider necesită angajament, un nou mod de gândire şi un alt mod de a conduce. Indiferent de calea aleasă, succesul de a deveni un lider rezidă în construirea unei fundaţii solide care are un scop şi un impact semnificativ.

Articole din ediția curentă

SUPLIMENT

Sistemul respirator, microbiomul şi nutriţia – noi frontiere

Mirela Pribac Cingolani, Ioan Lazăr Pribac
În comparaţie cu microbiomul intestinal, studiile asupra mi­cro­­bio­­m­u­lui pulmonar sunt încă în fază incipientă. Tractul res­­pi­­ra­­tor inferior a fost considerat multă vreme ca fiind „steril”, în prin­ci­pal din c...
SUPLIMENT

Nutriţia pacientului cu fibroză chistică în contextul îngrijirii multidisciplinare

Florina Daniela Ruţă, Claudiu Avram, A. Romonţi, Victoria Rus, Oana Cristina Cînpeanu, C. Golea, Mihaela Badea
Monitorizarea atentă a stării nutriţionale este esenţială pentru pacienţii cu fibroză chistică (FC). Ca parte a îngrijirii de rutină a FC, măsurarea greutăţii şi a înălţimii (şi calculul greutăţii/lun...
SUPLIMENT

Provocări în managementul faringoamigdalitei streptococice recidivante

Remus Şipoş, Eliana Coman
Infecţiile cu Streptococcus pyogenes reprezintă o provocare pentru activitatea curentă a medicului de familie, nu doar prin prisma varietăţii simptomatologiei în faza acută a infecţiei, ci mai ales prin prisma sechelelor postinfecţie. Manifestările clinice ale febrei reumatismale, având o variabilitate mare, ...
Articole din edițiile anterioare

EDITORIAL

Factori de risc în economia sănătăţii

Andreea Varga
O înţelegere clară a rolului şi amplorii relative a bolilor, a cauzele subiacente, precum şi intervenţiile eficiente şi accesibile trebuie să ghideze politicile şi programele de dezvoltare a stării de sănătate la nivel populaţional. ...
EDITORIAL

Noiembrie, luna conştientizării hipertensiunii pulmonare

Andreea Varga
Noiembrie este luna oficială de con­şti­entizare a hipertensiunii pulmonare. ...
EDITORIAL

Motivaţia de a fi mentor

Andreea Varga
Termenul de mentor este definit ca „un consilier sau un profesor înţelept şi de încredere”. Mentoratul este procesul prin care o persoană cu experienţă oferă îndrumare, sprijin şi încurajare unei persoane mai puţin experimentate. Astfel de relaţii se bazează pe consideraţie, camaraderie şi con­fi­den­ţia­li­t...