GALENUS DICE

Tensiunea arterială din cursul somnului: marker cu semnificaţie prognostică al riscului vascular şi ţintă terapeutică pentru prevenţie

Cristian Sever Oană

14 Septembrie 2018

„Dacă toţi cei care predau sau scriu despre medicină şi-ar dovedi spusele cu fapte, una peste alta mai puţine lucruri false se vor spune.”
De methodo medendi, Galenus din Pergam (129-216), probabil cel mai mare clinician al Antichităţii

(Asleep blood pressure: significant prognostic marker of vascular risk and therapeutic target for prevention; Hermida R, Crespo J, Otero A, Domínguez-Sardiña M, Moyá A, Ríos M, Castiñeira M, Callejas P, Pousa L, Sineiro E, Salgado J, Durán C, Sánchez J, Fernández J, Mojón A, Ayala D, Hygia Project Investigators; European Heart Journal. Aug. 2018)

Tensiunea arterială (TA) din cursul somnului este un factor de risc pentru boala cardiovasculară (BCV) mai puternic decât media TA pe 24 de ore sau din cursul perioadei de veghe. Totuşi, rolul potenţial al TA din timpul somnului ca ţintă terapeutică pentru scăderea riscului de BCV nu este clar. Autorii au investigat dacă reducerea riscului de BCV este asociată cu scăderea TA medie fie din cursul somnului, fie în starea de veghe, atât în cabinet, cât şi în ambulatoriu.

Metode şi rezultate. Au fost evaluaţi prospectiv 18078 de pacienţi cu TA de bază în ambulatoriu de la normotensiune la hipertensiune. La includerea în stu­diu şi apoi anual a fost măsurată TA timp de 48 de ore consecutiv. Perioada medie de urmărire a fost de 5,1 ani; 2311 pacienţi au avut evenimente cardio­vas­cu­lare, din care 1209 evenimente majore (deces de cauză cardio­vas­cu­lară, infarct miocardic, revascularizare coronariană, insuficienţă cardiacă, ictus). Tensiunea arterială sistolică (TAS) medie din cursul somnului a fost cel mai semnificativ factor de risc derivat din TA privind evenimentele majore [raport al probabilităţilor 1,29 (95% interval de încredere), 1,22-1,35 per deviaţie standard, P<0,001] faţă de 1,03 în cabinet şi 1,02 în perioada de veghe. Şi mai important, scăderea progresivă a TAS în cursul somnului a fost cel mai semnificativ marker al supravieţuirii fără evenimente cardio­vas­cu­lare, 0,75 faţă de 1,07 în cabinet şi 0,96 în stare de veghe.

Concluzie. TAS din cursul somnului este cel mai semnificativ factor de risc derivat din TA pentru evenimente cardio­vas­cu­lare. În plus, scăderea prin tratament a TA din cursul somnului este o nouă ţintă terapeutică în HTA ce necesită evaluare periodică prin monitorizare ambulatorie. Ea este asociată cu scăderea semnificativă a riscului de morbiditate şi mortalitate prin BCV. 

Galenus dice:

Ştiam de ceva vreme că scăderea TA în cursul somnului este regula la normotensivi. Avem acum dovada că este benefică şi pentru hipertensivi. Probabil că această scădere e mediată de scăderea activităţii simpatice în cursul somnului. Nu ştim câţi dintre participanţii la studiu aveau apnee în cursul somnului. Practic, avem acum un motiv bine documentat ca să administrăm tratamentul antihipertensiv şi seara la culcare la toţi pacienţii hipertensivi. 

Articole din ediția curentă

SUPLIMENT HTA

Hipertensiunea arterială în sarcină

Loredana Piloff
Hipertensiunea arterială în sarcină este o patologie cu incidenţă în creştere. Prin complexitatea manifestărilor şi severitatea com­pli­caţiilor materne şi fetale, reprezintă o entitate clinică dificilă. Re­comandările diferitelor ghiduri nu sunt unanim armonizate şi nu se bazează pe dovezi suficient de puter...
SUPLIMENT HTA

Hipertensiunea arterială iatrogenă

Suzana Guberna, Crina Sinescu
Numeroşi agenţi terapeutici sau substanţe chimice pot de­ter­­mina o creştere tranzitorie sau persistentă a tensiunii ar­te­ria­le (TA) sau pot in­­ter­fe­ra cu efectele de scădere a TA ale medica­men­te­lor an­ti­hi­pertensive. Mecanismele prin care diferitele sub­stan­ţe chi­mice sau me­di­ca­mente determin...
SUPLIMENT HTA

Managementul hipertensiunii arteriale la pacientul cu risc cardiovascular înalt

Svetlana Moșteoru, Roxana Pleavă, Claudia Hudrea, Laura Gaiţă, Dan Gaiţă
Hipertensiunea arterială este o patologie foar­te frecventă, care afectează majoritatea populaţiei, şi în aso­cie­re cu diabetul zaharat de tip 2 creşte riscul cardiovascular al pacientului. ...
Articole din edițiile anterioare

EDITORIAL

Ajută-ţi medicul!

Cristian Sever Oană
Are medicul nevoie de ajutor în exercitarea misiunii sale? În practica medicală modernă are nevoie atât de ajutor, cât şi de ajutoare. Paternalismul medical s-a întemeiat pe un imens orgoliu pentru că fondatorul, Asclepios, fiul lui Apolo, era totuşi semizeu....
GALENUS DICE

Inteligenţa artificială sau inteligenţa medicului?

Cristian Sever Oană
Autorii au dorit să verifice în ce măsură sunt justificate anunţurile din presă conform cărora inteligenţa artificială (IA) a întrecut judecata medicilor. ...
EDITORIAL

Cealaltă victimă a erorii medicale

Cristian Sever Oană
Orice eroare medicală face două victime: una este pacientul, cealaltă este medicul. Eroarea este intrinsecă oricărei acţiuni umane. Odată ce oamenii au inventat avionul, au inventat şi accidentul de avion. În mod ciudat, medicina modernă nu pare să accepte greşeala sau eroarea. Progresul tehnologic excepţiona...