Formaţiunile tumorale parotidiene nu mai constituie în prezent o problemă pentru practicianul ORL-OMF, dar protocolul operator este, de fiecare dată, influenţat de particularităţile anatomice ale nervului facial şi de localizarea, evoluţia şi tipul formaţiunii tumorale.
Anatomic nu există o segmentare a glandei parotide în segment superficial şi segment profund, însă este folosită în practică această descriere, în funcţie de dispoziţia parenchimului glandular raportat la ramurile nervului facial.
Histopatologic – statistic –, s-a constatat că tumorile benigne reprezintă mai mult de 90% din toate tumorile parotidiene, pe primul loc situându-se adenomul pleomorf, urmat de tumorile Warthin şi de tumori parotidiene rare.
Simplele „enucleări” în cazul tumorilor benigne sunt contraindicate din cauza riscului lezării nervului facial, a dificultăţii sporite în cazul reintervenţiei şi a malignizării. Din practică s-a constatat că cele mai frecvente tumori benigne operate incomplet se pot transforma din adenom pleomorf în adenocarcinom.
Ramurile intraparotidiene ale nervului facial: ramul temporal (T), ramul zigomatic (Z), ramul bucal (B), ramul marginal mandibular (M), ramul cervical (C).
Cazul I – Formaţiune tumorală lob superficial parotidian stâng
Figura 1. Adenom pleomorf
Figura 2. Patul tumoral cu nervul facial prezervat
Figura 3. Aspect macroscopic adenom pleomorf
Caz al II-lea – Formaţiune tumorală lob pr ofund parotidian stâng
Figura 4. Hemangiom parotidian
Figura 5. Patul tumoral cu nervul facial prezervat
Figura 6. Aspect macroscopic hemangiom
Figura 7. Formaţiunea tumorală
Figura 8. Patul tumoral – parenchim glandular şi nerv facial prezervat
Variabilitatea anatomică a nervului facial – cazuri clinice
Fig09
Fig10
Fig11
Fig12
Articole din ediția curentă
INTERDISCIPLINARE
Diagnosticul diferenţial al patologiilor selare şi paraselare – consideraţii anatomice și clinice
Regiunea selară și cea paraselară pot fi afectate de o mare varietate de procese patologice, rezultând un număr de peste 70 de entități diferite. Deși cele mai frecvente sunt de departe adenoamele hip...
Consideraţii clinice şi terapeutice în angina Ludwig
Andrei Ştefan Luca, Adriana Florescu
Scopul studiului este de a analiza aspectele clinice, biologice şi terapeutice, împreună cu evoluţia sub terapie în angina Ludwig şi factorii care au determinat apariţia acestei boli foarte severe. Studiul retrospectiv a fost efectuat pe un grup de cinci pacienţi adulţi cu angină Ludwig, internaţi în Spitalul...
Esofagotomie cervicală pentru îndepărtarea unui corp străin esofagian inclavat – prezentare de caz
Andrei Osman, Ionel Osman, Mihaela Mitroi
Lucrarea de față prezintă reușita noastră în îndepărtarea unui corp străin esofagian inclavat, prin esofagotomie laterală cervicală. Corpul străin în cauză era o proteză dentară parțială, cu cârlig, a...
Fracturile orbitale sunt frecvente la pacienţii cu leziuni traumatice viscerocraniene. Mecanismele de producere cele mai frecvente sunt prin agresiune directă şi cele rezultate în urma accidentelor de motocicletă. Gra...
Răducu Stănciulescu, Vlad Petrescu Seceleanu, S. Schmitzer, Daniela Safta, Daniel Mirea
Aproape o treime din limfoamele non-Hodgkin au origine în alte structuri decât ganglionii limfatici, splină sau măduva osoasă, 5-8% din totalul acestor limfoame putând avea originea la nivelul orbitei....
Vladimir Sorin Ibric-Cioranu, Vlad Petrescu Seceleanu
Leziunile calvariei şi orbitei din traumatologia craniofacială reprezintă urgenţe medico-chirurgicale, adeseori timpul chirurgical trebuind să fie de primă intenţie. Lamboul bicoronal reprezintă un abord chirurgical ce facilitează expunerea adecvată a regiunilor frontotemporale şi etajelor superior şi m...
