STUDII CLINICE

Substanţele etnobotanice - o actualitate în rândul adolescenţilor

 Designer drugs: popular among teenagers

First published: 07 iunie 2017

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Pedi.46.2.2017.809

Abstract

Adolescence is a period of experimenting, when bravery, responsiveness to peers’ influence, psychological and emotional instability, and the tendency towards consumption of illegal substances are common conducts. Similar to smoking and drinking, the consumption of substances erroneously known as ethnobotanics has become increasingly popular among teenagers. The aim of this study is to document the circumstances of the use of these substances, as well as the clinical consequences they bear on the patients. In 2015, there were 95 patients admitted to the Toxicology Department of ”Saint Mary” Emergency Children’s Hospital Iași, due to ethnobotanics. 76.84% of these were male. Most of the consumers (53.7%) were between 16 and 18 years old, although a significant proportion (41%) were even younger (13-15 years old). They often took ethnobotanic drugs in gatherings (86%), many of them having previously contact with these substances (32%). Social and familial factors must be taken into account, for exemple: growing up in an orphanage (35%), school dropout (17%), conflicts within the family (27%). The main symptoms encountered at the arrival at the Emergency Department were: euphoria (27%), disturbance of balance (17%), tachycardia, syncope, drowsiness, headache, dyspeptic disorders. All cases evolved favourably under supportive treatment. The study illustrates the widespread use of such substances among youths, requiring social, psychological and educational measures in order to raise awareness of the risks of consumption and to combat this phenomenon. 

Keywords
teenager, ethnobotanics, psychoactive substances

Rezumat

Adolescența este o perioadă a experimentării, caracterizată prin bravură, receptivitate la influențele anturajului, instabilitate psihică și emoțională și predispoziție pentru consumul de substanțe interzise. Printre altele, consumul de substanțe numite impropriu etnobotanice a devenit tot mai obișnuit în rândul adolescenților. Studiul de față documentează circumstanțele consumului acestor substanțe, precum și consecințele clinice pe care le au asupra pacienților. În 2015 au fost internați, în compartimentul Toxicologie al secției clinice Pediatrie I a Spitalului de Urgență pentru Copii din Iași, 95 de pacienți intoxicați cu substanțe etnobotanice; 76,84% dintre aceștia au fost de sex masculin. Majoritatea consumatorilor (53,7%) au avut vârste cuprinse între 16 și 18 ani, dar procente semnificative s-au înregistrat și pentru intervalul de vârstă 13-15 ani (41%). Consumul s-a realizat preponderent în grup (86%), mulți dintre pacienți având deja antecedente de acest tip (32%). S-a remarcat influența factorilor de natură socială și familială: proveniența din centre de plasament (35%), abandonul școlar (17%), relațiile familiale conflictuale (27%). Principalele simptome prezentate la sosirea în Unitatea Primiri Urgențe au fost: euforie (27%), tulburări de echilibru (17%), tahicardie, sincopă, somnolență, cefalee, tulburări dispeptice. Toate cazurile au evoluat favorabil cu tratament de susținere. Studiul ilustrează răspândirea largă a consumului de astfel de substanțe printre minori, ceea ce impune adoptarea unor măsuri de factură socială, psihologică și educațională, în scopul conștientizării riscurilor la care se expun și al combaterii acestui fenomen. 

Introducere

Ca urmare a contextului geopolitic internațional, în ultimele două decenii consumul de droguri a crescut și în România. Conflictele din unele țări au determinat modificarea rutei balcanice a drogurilor și includerea României în acest traseu.
Consumul de produse etnobotanice apare prima dată în România în 2008, când erau încă legale. În prezent, deși comerțul cu aceste substanțe nu mai este legal, ele continuă să circule masiv pe piața neagră, trendul consumului lor fiind în creștere în ultimii ani. Ele sunt utilizate în scopuri recreaționale, dar nu trebuie neglijat riscul dependenței(1).
Potrivit DEX, termenul etnobotanic se referă la studiul denumirilor populare ale plantelor, etnobotanica fiind o ramură a etnobiologiei care studiază relațiile reciproce dintre om și mediul vegetal. 
Etnobotanicele cuprind: plante aromatice (busuioc, dafin, levănțică etc.), plante otrăvitoare (mătrăgună, măselariță etc.), precum și plante cu valoare medicinală, socială sau religioasă. Multe țări din Europa și Asia consideră aceste plante aromatice sau medicinale ca droguri ușoare și, în același timp, legale(2). Produsele denumite generic „etnobotanice” conțin substanțe chimice sau amestecuri de produse vegetale și substanțe chimice care produc efecte fiziologice și psihologice asemănătoare drogurilor de risc sau de mare risc. Denumirea agreată de statele membre ale Uniunii Europene este aceea de „substanțe noi cu proprietăți psihoactive” (SNPP)(3). 
Scopul acestui studiu a fost identificarea factorilor favorizanți și a profilului epidemiologic al consumului de substanțe etnobotanice în rândul adolescenților. 

Material și metodă

Am efectuat un studiu retrospectiv de tip observațional pe o perioadă de un an. Lotul de studiu a inclus 95 de adolescenți cu vârsta cuprinsă între 12 și 18 ani, intoxicați cu substanțe etnobotanice și spitalizați în compartimentul Toxicologie al secției clinice Pediatrie I a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Maria“ Iași, în perioada 1.01-31.12.2015. Datele au fost obținute din foile de observație ale pacienților. 
Parametrii urmăriți la pacienții din lot au fost: tipul și calea de consum, modul de procurare a substanței, principalele simptome prezentate la momentul internării, rezultatele examinărilor psihologice și psihiatrice la care aceștia au fost supuși în perioada internării, precum și influența mediului social de proveniență asupra comportamentului lor, factorii care au determinat consumul de substanțe etnobotanice și situația școlară. Au fost excluși din studiu adolescenții la care, din diverse motive, nu s-a efectuat examen psihologic și consult psihiatric, conform protocolului implementat în compartimentul de Toxicologie al spitalului.

Rezultate

Dintre cei 95 de adolescenți internați cu intoxicație cu substanțe etnobotanice, 77% au fost de sex masculin. Majoritatea consumatorilor (54%) au avut vârste cuprinse între 16 și 18 ani, dar procente semnificative s-au înregistrat și pentru intervalul de vârstă 13-15 ani (41%); 5% dintre pacienți aveau vârsta mai mică de 13 ani. 
Nu s-au înregistrat diferențe semnificative între mediile de proveniență: rural - 52%, față de 48% în mediul urban.
Consumul s-a realizat preponderent în grup (86%), mulți dintre pacienți având deja antecedente de acest tip - 32%, aceștia fiind consumatori cronici de peste doi ani. Alte substanțe consumate de adolescenții din lotul studiat au fost: tutun - 33 de cazuri, alcool - 8 cazuri, cafea - 7 cazuri și câte un caz benzodiazepine, respectiv metamfetamine. Din declarațiile subiecților, sursa de aprovizionare a constituit-o Internetul, prietenii, cunoscuții, majoritatea adolescenților fiind însă reticenți în a o dezvălui. Modalitatea de consum preferată a fost inhalatorie (100%), sub formă de țigarete, pe care le-au cumpărat rulate sau pe care le-au rulat singuri. 
Referitor la influența factorilor de natură socială și familială, s-a constatat că 35% dintre cazuri proveneau din centre de plasament, 11% din familii dezorganizate sau monoparentale, iar restul de 54% aveau condiții de viață corespunzătoare. 
Din punctul de vedere al situației școlare, în grupul studiat, 82% dintre adolescenți erau elevi, 9 dintre ei fiind repetenți, iar 14 având corigențe. Un adolescent a fost exmatriculat, iar 16 abandonaseră studiile. 
Toți adolescenții incluși în studiu au fost examinați psihologic și psihiatric. Principalele tulburări psihologice înregistrate au fost: tulburare reactivă de atașament, dificultăți adaptative și tulburare emoțională. 40% dintre ei au avut comportamente antisociale și tulburări de conduită, fiind în evidența poliției sau a spitalului de psihiatrie. 
27% dintre adolescenții supuși examenelor psihologic și psihiatric au declarat că se află în situații conflictuale cu familia sau cu persoane din mediul social de activitate (școală, prieteni). S-au înregistrat trei tentative de suicid.
Principalele simptome prezentate la sosirea în Unitatea Primiri Urgențe au fost: euforie (27%), semne neurologice - cefalee, tulburări de echilibru (17%); modificări ale stării de conștiență - obnubilare, somnolență, agitație (28%); semne cardiovasculare (25% - tahicardie și hipertensiune arterială); tulburări dispeptice (21%). În procente mai mici au fost înregistrate alte semne clinice: diplopie, anxietate, sincopă, vertij, bradipsihie, bradilalie.
Toți pacienții au beneficiat de tratament de suport, evoluția fiind favorabilă; în unele cazuri a fost necesară psihoterapia, continuată ulterior după externare, iar un număr mic de pacienți a fost transferat la Spitalul de Boli Psihiatrice, ca urmare a agresivității și a comportamentului antisocial.

Discuții

Accesul facil la aceste produse face ca intoxicațiile cu etnobotanice să ocupe un loc important în totalul intoxicațiilor voluntare la adolescent. În România, în 2015 s-au înregistrat 1.669 de cazuri de intoxicații cu etnobotanice la toate vârstele, dintre care 1.325 de cazuri la adolescenți și tineri sub 25 de ani. Unitățile teritoriale care au înregistrat cele mai mari procente ale cazuisticii de urgență cauzate de consumul de etnobotanice sunt municipiul București, Iași, Cluj și Galați, unde se cumulează 60% din toată cazuistica înregistrată la nivel național(4). 
Noile substanțe cu proprietăți psihoactive sunt amestecuri de prafuri sau plante uscate și stropite cu diverse substanțe chimice, în componența cărora se găsesc urme de amfetamine, metamfetamine, mefedronă, cocaină, heroină, canabinoizi sintetici etc. Ele sunt cunoscute „pe piață” sub diverse denumiri, precum: „droguri de sinteză”, „droguri legale”, „ierburi legale”, „săruri de baie”, „substanțe pentru cercetare”, „reactivi de laborator”, „îngrășăminte pentru plante” și sunt vândute, de obicei, pe Internet și în așa-numitele „smart shop-uri/head shop-uri”. Concentrația diferă de la un plic la altul, ceea ce crește pericolul de supradozaj. De regulă, aceste substanțe se prizează sau se fumează în pipe speciale ori sub formă de țigară sau joint, dar pot fi consumate și ca pilule ori ca substanțe injectabile. 
Consumul de prafuri din plicuri „etnobotanice” poate dezvolta dependență fizică și psihică, încă de la prima administrare, mai ales în cazul substanțelor care conțin metamfetamine(5). În lotul studiat, 32% dintre adolescenți erau consumatori cronici de peste doi ani.
După forma de prezentare, substanțele noi cu proprietăți psihoactive comercializate sub denumirea de „droguri legale” se clasifică în două mari categorii:
  • amestecuri de plante și chimicale destinate fumatului - produse de tip „spice”;
  • amestecuri de prafuri chimice prizabile, ingerabile sau injectabile - substanțe psihoactive de sinteză cu efect energizant sau halucinogen, comercializate sub diferite denumiri și amestecate cu energizanți: cofeină, creatină etc.
Diferențele de structură chimică împart aceste sub­stan­țe în(6):
  • piperazine (benzylpiperazine - BZP), trifluoromethylphenyl piperazine); 
  • fenetilamine (amfetamine, benzodifurani, catinone, aminoindani);
  • triptamine (dimethyltryptamine, alpha-methyl tryptamine, ethyltryptamine, 5-methoxy-alphamethyltryptamine); 
  • piperidine și substanțe înrudite (desoxypipradrol, diphenylprolinol);
  • canabinoizi sintetici.
În funcție de efectele clinice, substanțele noi cu proprietăți psihoactive (SNPP) se clasifică în(7):
  • Droguri stimulante (dopaminergice), care inhibă transportul dopaminei și noradrenalinei (pipradroli, catinone pyrovaleronice) sau induc eliberarea acestor monoamine (amfetamine și catinone metamfetamin-like), provocând un toxindrom simpaticomimetic: stimulare prelungită, insomnie, agitație, psihoză; au risc înalt de adicție.
  • Droguri serotoninergice: entactogene, care cresc eliberarea de serotonină (fenilpiperazine, aminoindani, amfetamine și catinone MDMA - metilen-dioxi-metamfetamin-like), similar cu ecstasy, sau halucinogene - agoniști ai receptorilor serotoninergici (tryptamine, fenetilamine halucinogenice), ambele tipuri provocând toxindrom serotoninic, hipertermie, convulsii, hiponatremie.
  • Canabinoidele sintetice sunt un alt grup de SNPP care acționează ca agoniști ai receptorilor canabinoizi CB1 și CB2, similar cu tetrahidrocanabinolul (THC), dar au structură chimică diferită. Produc agitație, anxietate, paranoia, hipertensiune, rareori infarct miocardic sau insuficiență renală(6). 
Catinonele sintetice și canabinoidele sintetice („spice”, marijuana sintetică) reprezintă mai mult de două treimi din SNPP disponibile pe piața de droguri. Majoritatea covârșitoare a catinonelor sintetice sunt produse în China și în țările din Asia de Sud-Est(8).
„Spice” (k2) sunt mixturi din pante uscate sau condimente din plante, pulverizate sau îmbibate cu canabinoide sintetice. Canabinoidele sintetice (JWH-018, CP 47 etc.) sunt o clasă structural diversă de substanțe sintetice, care se leagă de receptorii canabinoizi din creier CB1 și CB2 și afectează în principal sistemul nervos central. Structura chimică a JWH-018 diferă substanțial de tetrahidrocanabinol (THC) - principiul activ preponderent din toate produsele pe bază de canabis. Produce aceleași efecte ca și THC, dar de câteva ori mai puternice.
Produsele de tip „spice” sunt vândute pe Internet și în magazine specializate ca odorizante aromatice, etichetate ca „nedestinate consumului uman”. Spre deosebire de marijuana, au următoarele efecte: halucinații și iluzii, vedere încețoșată, creșterea tensiunii arteriale, tahicardie, greață și vărsături, convulsii și pierderea conștienței(6,9).

Catinonele sintetice

Catinona este un alcaloid stimulant extras din frunzele plantei Catha edulis - khat. În Peninsula Arabică și în anumite regiuni din estul Africii, frunzele sunt mestecate sau preparate ca ceai, datorită efectelor stimulatoare. Structura chimică a catinonei este similară cu cea a efedrinei, catinei și a altor amfetamine. Produce efecte psihostimulatorii similar amfetaminelor, inclusiv euforie, vigilență și hiperactivitate psihomotorie, dar potența sa pare a fi mai mică decât cea a amfetaminei(9). Catinonele sintetice sunt în mod frecvent utilizate ca amestecuri de pudră albă sau cristaline (săruri de baie), dar și sub formă de comprimate; sunt cele mai utilizate substanțe psihoactive, care se găsesc, alături de piperazine, în componența sărurilor de baie. Sunt vândute prin Internet și head shop-uri în întreaga lume(8,10).
Cele mai folosite catinone sintetice sunt: 4 metilmetcatinona (mefedronă), 3,4-methylenedioxymethcathinone (metilonă) și 3,4-methylenedioxyprovalerone (MDPV). Mefedrona este catinona sintetică cel mai larg utilizată în Europa, în timp ce MDPV și metilona sunt cel mai frecvent consumate în SUA(6). Aceste droguri încă nu sunt controlate de legile internaționale și sunt adesea produse și utilizate pentru a imita efectele drogurilor controlate, cum ar fi cocaina, metilendioximetamfetamină (MDMA, ecstasy) și metamfetamina(8,10). 
Mefedrona a fost clasificată în țara noastră ca fiind drog de mare risc. Este disponibilă direct pe Internet, vândută ca alternativă legală la cocaină și ecstasy. De obicei este prezentată mascat, precum „substanță chimică pentru cercetare”, „săruri de baie”, „substanțe pentru cercetare în domeniul botanicii”, „îngrășământ pentru plante”, adesea cu o notă în care se specifică faptul că „nu este destinat consumului uman”, pentru a fi eludate eventualele mecanisme de control. Adesea lista de ingrediente nu conține indicații privind prezența substanțelor psihoactive. Efectele mefedronei sunt: reducerea capacității de concentrare, reducerea memoriei de scurtă durată, tahicardie, palpitații, anxietate, depresie, hiperhidroză, midriază, trismus și bruxism(11,12).
Prezentul studiu are anumite limite. Una constă în faptul că au fost analizate datele doar ale adolescenților intoxicați cu substanțe etnobotanice care au fost internați. Cu siguranță însă au fost și cazuri ușoare care au rămas la domiciliu, iar altele s-au prezentat în Unitatea de Primire Urgențe și, după acordarea îngrijirilor necesare, au fost externați. Alte limite rezultă din excluderea din lotul de studiu a cazurilor care, din diverse motive, nu au efectuat examen psihologic și consult psihiatric, precum și din imposibilitatea identificării substanțelor din aceste produse prin teste toxicologice. 

Concluzii

Peste 50% dintre cei 95 de adolescenți internați cu intoxicație cu substanțe etnobotanice au avut vârste cuprinse între 16 și 18 ani și s-a constatat că băieții consumă substanțe psihoactive mai mult decât fetele (raport: 1/3,3). Consumul de SNPP are loc predominant în grup, anturajul jucând astfel un rol deosebit de important. Influența factorilor de natură socială și familială este incontestabilă: proveniența din centre de plasament, abandonul școlar, relațiile familiale conflictuale. Consumul de substanțe noi cu proprietăți psihoactive poate declanșa adicția (în lotul studiat, 32% dintre cazuri erau consumatori cronici). Tabloul clinic este foarte polimorf, în funcție de substanță. Diversitatea foarte mare a substanțelor din compoziția acestor produse și posibilitățile reduse de identificare a lor prin examen toxicologic limitează tratamentul specific în caz de abuz. Din aceleași motive nu există deocamdată antidot specific și probabil nici nu va exista în viitorul apropiat. 

Bibliografie

1. Agenţia Naţională Antidrog. Raport naţional privind situaţia drogurilor 2016, http://www.ana.gov.ro/rapoarte%20nationale/RN_2016.pdf 
2. Buzatu NE. Fenomenul consumului de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive („etnobotanice”): aspecte penale, criminologice, criminalistice și medicale. Ed. Universul Juridic, București, 2015, pag. 6-7. 
3. Observatoire européen des drogues et des toxicomanies (EMCDDA). Rapport européen sur les drogues 2016: tendances et évolutions. Luxembourg: Office des publications de l'Union européenne; 2016: 30-34. http://dx.doi.org/10.2810/595935.
4. Agenţia Naţională Antidrog. Date statistice privind consumul de droguri în România 2016. data.gov.ro.
5. Lopes MG, Nóbrega BA, Del Prette G et al. Use of psychoactive substances by adolescents: current panorama. Rev Bras Psiquiatr 2013; 35(1) : S51-S61.
6. Hill SL, Thomas SH. Clinical toxicology of newer recreational drugs. Clin toxicol (Phila) 2011; 49(8): 705-719. 
7. Liechti M. Novel psychoactive substances (designer drugs): overview and pharmacology of modulators of monoamine signaling. Swiss Med Wkly 2015 Jan 14;145:w14043. doi: 10.4414/smw.2015.14043. eCollection 2015
8. Valente, M.J, Guedes de Pinho P, de Lourdes Bastos M. et al. Khat and synthetic cathinones: a review. Arch.Toxicol. 2014, 88, 15-45.
9. Jablonski P, Malcewski A. New psychoactive substances. Problem and response. National Bureau for Drug Prevention. Warsaw 2014; 1-25.
10. Karila L, Megarbane B, Cottencin O et al. Synthetic cathinones: a new public health problem. Curr Neuropharmacol 2015; 13(1): 12-20.
11. Smith JP, Sutcliffe OB, Banks CE et al. An overview of recent developments in the analytical detection of new psychoactive substances (NPSs). Analyst, 2015, 140 (15): 4932–4948.
12. Santali EY, Cadogan AK, Daeid NN et al. Synthesis, full chemical characterisation and development of validated methods for the quantificatio of (±)-4 methylmethacathinone (mephedrone): A new legal high. J Pharm Biomed Anal, 2011, 56(2): 246-255.

Articole din ediţiile anterioare

UP-TO-DATE | Ediţia 3 59 / 2020

Fenomenul de vaping – cunoaşterea riscurilor consumului de ţigări electronice la adolescenţi

Remus Gaga, Tudor Lucian Pop

Vaping is the act of inhaling and exhaling aerosols that are produced by electronic cigarettes or other similar products.

22 octombrie 2020
URGENŢE | Ediţia 2 54 / 2019

Malnutriţia acută severă, consecinţă a statusului socioeconomic precar – serie de cazuri clinice

Claudia Sîrbe, Alina Grama, Tudor Lucian Pop

Malnutriţia severă la copil constituie o problemă importantă la nivel mondial. Deficitele protein-calorice şi ale micronutrienţilor pot cuprinde ma...

28 mai 2019
CASE REPORT | Ediţia 3 59 / 2020

Cardiopatie dilatativă la un adolescent – prezentare de caz

Cristina Ramona Rădulescu, Ioana Adriana Ghiorghiu, Sebastian Onciul, Prof. Dr. Doina Pleşca

Heart failure is a rare but serious diagnosis in pediatric patients.

22 octombrie 2020
PAGINA REZIDENTULUI | Ediţia 1 / 2016

Hepatita toxică la copil - consideraţii pe baza unui caz clinic de intoxicaţie acută cu etanol

Bogdan A. Stana, Prof. dr. Evelina Moraru, Cristina Jităreanu

Toxic hepatitis in children - considerations upon a case of acute ethanol intoxication

06 ianuarie 2016