Programele naţionale de imunizare au fost profund afectate în timpul pandemiei de COVID-19, ameninţând obiectivele care privesc eradicarea şi eliminarea bolilor majore ce pot fi prevenite prin vaccinare (VPD), precum poliomielita şi rujeola.
OMS, UNICEF şi GAVI au raportat că peste 80 de milioane de copii cu vârsta sub 1 an au fost afectaţi de întreruperi ale programelor de imunizare în mai mult de 68 de ţări. Peste 24 de milioane de copii au fost expuşi riscului de a se îmbolnăvi de boli precum poliomielită, rujeolă, difterie, tuse convulsivă (pertussis), tetanos, hepatită B, gripă şi de infecţiile cu Haemophilus de tip b, pneumococ sau rotavirus(1).
Datele raportate la nivel mondial sunt îngrijorătoare. În anul 2019, 84% dintre copiii lumii au primit toate vaccinurile recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în timp ce în anul 2020 media ratei de vaccinare a scăzut la aproximativ 70%. Această valoare a adus rata de vaccinare la valorile existente în anul 1990; practic, în câteva luni s-au pierdut aproximativ 25 de ani de eforturi susţinute în ceea ce a însemnat vaccinarea cât mai multor copii de pe glob.
În multe ţări, serviciile de imunizare au fost întrerupte(2) ca urmare a:
-
indisponibilităţii personalului medical de a participa efectiv la campaniile de vaccinare din cauza orientării acestora către alte sectoare medicale ca răspuns la criza generată de COVID-19;
-
lipsei echipamentului individual de protecţie pentru desfăşurarea activităţilor de imunizare în timpul pandemiei de COVID-19;
-
temerii lucrătorilor din domeniul sanitar cu privire la contractarea infecţiei cu SARS-CoV-2;
-
lipsei vaccinurilor din cauza închiderii frontierelor ţărilor ca urmare a pandemiei de COVID-19;
-
cererii scăzute pentru servicii de imunizare, din cauza incapacităţii sau refuzului părinţilor de a părăsi casele, de teama infecţiei cu SARS-CoV-2.
O întrebare regăsită adesea este legată de siguranţa vaccinării copiilor în timpul pandemiei de COVID-19. OMS recomandă ca toate vaccinările de rutină să fie administrate conform programului, chiar şi în timpul pandemiei(3), cu atât mai mult cu cât în prezent nu există dovezi potrivit cărora pandemia ar reprezenta vreun risc specific legat de vaccinare. Imunizarea de rutină ar trebui să continue, respectând toate regulile care se impun pentru prevenirea răspândirii infecţiei cu SARS-CoV-2, iar orice întrerupere a schemei de vaccinare pentru orice grup de vârstă ar trebui corectată. Vaccinările de recuperare ar trebui oferite copiilor cât mai repede posibil.
Vaccinarea la timp este esenţială pentru a proteja deopotrivă tinerii şi bătrânii de bolile infecţioase grave care le pot pune viaţa în pericol şi, totodată, pentru a evita acumularea de grupuri populaţionale nevaccinate şi pierderea potenţială a imunităţii comunităţii.
O altă întrebare adesea regăsită este legată de vaccinare şi de creştea riscului unui copil de a se infecta cu SARS-CoV-2 sau de a dezvolta COVID-19.
COVID-19 este o boală nouă, care nu este pe deplin cunoscută şi pentru care încă se colectează informaţii. Cu toate acestea, pe baza experienţei privind alte boli infecţioase, vaccinarea împotriva unei boli nu scade răspunsul imun al unei persoane la o altă boală infecţioasă(4,5). În prezent nu există dovezi că vaccinarea ar creşte riscul ca un copil să fie infectat cu SARS-CoV-2 sau că afectează evoluţia bolii la un copil care a fost vaccinat din greşeală în timpul fazei asimptomatice sau a perioadei de incubaţie. Mai mult, continuarea vaccinării de rutină a copiilor în timpul pandemiei de COVID-19 îi va proteja de bolile care pot fi prevenite prin vaccinare. În aceste circumstanţe, se impune asigurarea tuturor condiţiilor ca imunizările să se desfăşoare în unităţi sanitare unde sunt întrunite toate măsurile necesare de prevenire a altor infecţii.
De ce este deosebit de important să vaccinăm copiii în timpul pandemiei de COVID-19?
Orice întrerupere a imunizărilor, chiar şi pentru perioade scurte, ar lăsa o comunitate descoperită (şi în special copiii), cu risc imediat de apariţie a bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare. Prin adăugarea la numărul de indivizi susceptibili deja prezenţi într-o comunitate, acest grup populaţional ar pune în pericol protecţia comunităţii şi ar creşte probabilitatea apariţiei focarelor de boli care pot fi prevenite prin vaccinare. Astfel de focare pot conduce la boli, decese şi la o povară crescută, suplimentară, asupra sistemelor de sănătate, deja aflate sub presiune ca răspuns la pandemia de COVID-19(6).
În acest context extrem de dificil în care ne aflăm, Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă cu tărie ca toate vaccinările de rutină să fie administrate conform programelor de vaccinare, chiar şi în timpul pandemiei de COVID-19, folosind toate măsurile de prevenire a răspândirii infecţiei cu SARS-CoV-2, pentru a asigura imunizarea de rutină a sugarilor, copiilor, adolescenţilor, femeilor însărcinate, precum şi a grupurilor cu risc crescut. De asemenea, trebuie să fie analizate toate cohortele de copii cărora nu li s-au administrat dozele de vaccin şi să se stabilească rapid un plan de recuperare a acestora.