The investigations have been made following a surveillance study of the health status of fish and shellfish in the Dâmbovița river, study motivated by an important subject: „The stability of aquatic ecosystem, an important role in maintaining and development of its fauna and flora, the limited capacity of self-cleaning, especially in the intervention of the human factor”. Psorospermiun haeckeli was first described by Haeckel in 1957. From a taxonomic point of view, its place is uncertain, being considered a protozoa, a branch of the animal reign still unknown. It was reported in Europe in the wild crab, as well as the grown one, the present study representing, from the authors knowledge, the first case described in Romania.
ANIMALE EXOTICE
Investigaţii morfologice la racul-de-apă-dulce (Astacus leptodactylus) infestat cu Psorospermium haeckeli
Morphologic investigations in sweet water crab (Astacus leptodactylus) infested with Psorospermium haeckeli
First published: 10 noiembrie 2016
Editorial Group: MEDICHUB MEDIA
Abstract
Rezumat
Investigațiile au fost făcute în urma unui studiu de supraveghere a stării de sănătate a peștilor și crustaceelor din râul Dâmbovița, studiu motivat de un subiect acut în zilele noastre: „Stabilitatea ecosistemului acvatic, rol important în menținerea și dezvoltarea faunei și florei acestuia, capacitatea limitată de autoepurare, în special la intervenția defavorabilă a factorului uman”. Psorospermium haeckeli a fost descris prima dată de către Haeckel în 1957(1). Din punct de vedere taxonomic, este incert încadrat, fiind considerat protozoar, o ramură din baza regnului animal foarte aproape de tranziția fung-animal, având diviziune dihotomică(2,3) și un ciclu biologic încă necunoscut(2,3). A fost raportat în Europa atât la racul sălbatic cât și la cel din crescătorie, studiul de față reprezentând, după cunoștințele noastre, primul caz descris în România.
Material și metode
Materialul biologic a fost recoltat din râul Dâmbovița în perioada cu nivel foarte scăzut al apei, în scopul igienizării albiei râului.
Investigațiile s-au bazat pe examinarea macroscopică și microscopică. În urma necropsiei au fost recoltate probe de țesut în vederea includerii la parafină. Preparatele obținute au fost colorate uzual cu metoda bicromică Hematoxilină-Eozină (H.E.) și examinate la microscop Olympus BX-41, imaginile fiind captate cu o cameră foto dedicată, CellB.
Rezultate obținute
Din punct de vedere macroscopic, nu au fost observate modificări evidente care să sugereze o patologie specifică (figurile 1 și 2), însă, în urma examinării microscopice, a fost identificată prezența protozoarului în țesuturi variate: intestin, creier, ochi (incluzând nerv optic), hepatopancreas, rinichi și țesut muscular striat.
Informațiile obținute din literatura de specialitate descriu un tablou lezional puțin evident, protozoarul fiind considerat în unele articole nepatogen(1,2). Există studii care arată totuși că infestația experimentală cu Psorospermium reduce numărul de celule sanguine și predispune individul la infecții secundare, ca de exemplu cu Aphanomyces astaci (Crayfish plague)(3).
Morfologic, protozoarele care trăiesc libere sunt de formă amoeboidală, cu o singură pseudopodie și un singur nucleu(3). În secțiunile histologice obținute, formele intermediare de dezvoltare sunt similare cu cele descrise în literatură, având un strat extern intens oxifil la H.E cu aspect lamelar.
Sporii imaturi au suprafața neregulată și forme diferite, rotundă sau ovalară, prezentând frecvent colțuri evidente ce îmbracă forme geometrice bizare și au globule mici oxifile asemănătoare cu incluziile, ocazional vacuolizate (figura 4).
Localizarea este extrem de variabilă, fără să sugereze un tropism pentru un anumit țesut.
Prezența parazitului în țesut nu este însoțită de o reacție celulară periferică sau de un infiltrat celular specific, acest aspect demonstrând o tolerabilitate crescută a organismului-gazdă.
Concluzii
Aspectele macroscopice în parazitismul cu Psorospermium haeckeli nu sunt evidente. Protozoarul are o localizare diversă. Prezența lui în țesut este foarte bine tolerată, fără să fie asociată cu o reacție de tip inflamator.
Lucrarea are rol informativ, fiind o primă semnalare a lui Psorospermium haeckeli în România.
Bibliografie
1. Gunter Vogt, Melanie Rug, Microscopic anatomy and histochemistry of the crayfish parasite Psorospermium haeckeli, Diseas of aquatic organisms, vol 21, 1995
2. Matt Longshaw, Kelly S. Bateman, Paul Stebbing, Grant D. Stentiford, Frances A. Hockley, Diseases risks associated with the importation and release of non-native crayfish in to mainland Britain, vol 16, Aquatic biology, 2012
3. Bower, S.M., Synopsis of Infectious Disease and Parasites of Commercially Exploited Shellfish: Psorospermium spp. (Protozoan disease) of European Crayfish, Fisheries and Oceans Canada, 2006
2. Matt Longshaw, Kelly S. Bateman, Paul Stebbing, Grant D. Stentiford, Frances A. Hockley, Diseases risks associated with the importation and release of non-native crayfish in to mainland Britain, vol 16, Aquatic biology, 2012
3. Bower, S.M., Synopsis of Infectious Disease and Parasites of Commercially Exploited Shellfish: Psorospermium spp. (Protozoan disease) of European Crayfish, Fisheries and Oceans Canada, 2006
Articole din ediţiile anterioare
Patologia animalelor exotice | Ediţia 3 41 / 2023
Caracterizarea morfo-patogenetică a speciilor şi tulpinilor stafilocociilor implicate în bolile psitacinelor
Laurențiu Tudor
În genul Staphylococcus sunt încadrate bacteriile în formă de coci, Gram-pozitive, care formează, cu precădere în unele situaţii, grupări caracteri...
30 septembrie 2023