ONCOLOGIE

Tumori maligne și tumori benigne - elemente citologice generale de diferenţiere

 Malignant and benign tumors - general cytological characteristics of differentiation

First published: 22 iunie 2017

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/PV.27.2.2017.854

Abstract

Cytology is one of the methods of diagnosing various neoplastic processes. If cytology is not sufficient to pro­vide a certain diagnosis, only by directing the prac­ti­tio­ner to a suspicion, it is recommended to use the additional examination (histopathology, im­munohistochemistry). Differentiation of benign and malignant tumors can sometimes be performed de­pen­ding on the morphological aspects, but mostly re­quires cytological exam. To identify a neoplastic pro­cess as malignant, it is necessary to identify, at least, three nuclear criteria for malignancy.
 

Keywords
cytology, malignant tumors, benign tumors, differential diagnosis

Rezumat

Citologia este una dintre metodele de diagnostic al di­­feri­telor proceselor neoplazice. În cazul în care cito­lo­gia nu este su­fi­cientă pentru a oferi un diagnostic de certitudine, orientând medicul practician doar că­tre formularea unei suspiciuni, se recomandă re­cur­gerea la examene suplimentare (his­to­pa­tologie, imu­no­his­to­chimie). Diferențierea tumorilor be­nig­ne de cele ma­ligne se poate realiza uneori în funcție de aspectele mor­fologice macroscopice, însă de cele mai mul­te ori este necesară citologia. Pentru a caracteriza un proces neo­plazic ca fiind malign, este nevoie de iden­ti­fi­ca­rea a cel puțin trei criterii nucleare de malignitate.
 

Tumora, neoformația sau neoplasmul reprezintă o proliferare anormală, excesivă, de celule, care se poate asemăna mai mult sau mai puțin cu țesutul de origine (tumori bine diferențiate sau nediferențiate/anaplazice), având comportament benign sau malign. Frecvent, se întâlnesc confuzii din punctul de vedere al terminologiei oncologice, prin asocierea omniprezentă a „tumorii” sau a „neoplaziei” cu caracteristicile de malignitate. 
Una dintre metodele de diagnostic al proceselor neoplazice este citologia, știință care poate oferi un diagnostic de certitudine sau poate orienta medicul veterinar în formularea unei suspiciuni. 
Nomenclatura tumorilor se bazează pe numeroase reguli, unele dintre ele reprezentând principii bine stabilite, iar altele fiind obiect de studiu continuu pentru cercetători. 
  • Tumori benigne:
           - tumori mezenchimale: celula/țesutul de origine + sufixul „-om” (de exemplu: fibrom, lipom);
           - tumori epiteliale: terminologie complexă, se ține cont de epiteliul de origine al celulei tumorale, dar și de caracteristicile macroscopice și microscopice (de exemplu: polip - origine în epiteliul cubic, adenom - origine în epiteliul glandular).
  • Tumori maligne:
 tumori mezenchimale: celula/țesutul de origine + sufixul „-sarcom” (de exemplu: fibrosarcom, liposarcom, rabdomiosarcom);
 tumori epiteliale: de asemenea, terminologie complexă; celula/țesutul de origine + sufixul/termenul „-carcinom” (de exemplu: adenocarcinom, carcinom nazal, carcinom ovarian);
  • Nomenclatură specifică: 
 celule de tip limfoid - limfom (MALIGN)
 celule sangvine - leucemie (MALIGN)
 mastocit - mastocitom (MALIGN)
 melanocit - melanocitom/melanom (BENIGN/MALIGN)
 țesut imatur/țesut nervos - celula sau țesutul de origine + sufixul „-blastom” 
→ trichoblastom/meduloblastom (BENIGN/MALIGN)
Clasificarea tumorilor se realizează pe baza mai multor criterii de clasificare, printre care se numără: morfologia, comportamentul biologic și localizarea anatomică. 
Diagnosticul citologic al tumorilor se poate efectua atât în cabinetele veterinare, având o dotare de bază (lame de microscop, lamele, colorant rapid sau clasic - Diff Quick, May-Grünwald-Giemsa Quick sau clasic, ulei de imersie și microscop), cât și în colaborare cu laboratoarele de specialitate. 
Specimenele (frotiuri/lame) se pot obține prin diferite metode, în funcție de pacient, proprietar, de localizarea și caracteristicile macroscopice ale tumorii. Printre metodele de recoltare cel mai des folosite se numără: puncția cu ac fin (PAF), puncția aspirativă cu ac fin (PAAF), raclatul, amprenta, biopsia incizională/excizională și centeza. În urma recoltării, preparatele se usucă, se fixează, se colorează conform tehnicilor standard și se examinează la microscop cu diferite obiective, de la cel mai mic (4x sau 5x) la cel de imersie (100x).
 
Practica Veterinara 27 (2) 2017 mic-43
Practica Veterinara 27 (2) 2017 mic-43


Diferențierea tumorilor benigne de cele maligne se poate realiza uneori în funcție de aspectele morfologice macroscopice, însă de cele mai multe ori este necesară aplicarea unei metode eficiente și sigure - în cazul de față, citologia.
Studiile de specialitate susțin faptul că cele mai sugestive modificări în diagnosticul tumorilor maligne sunt cele nucleare. De asemenea, pentru a caracteriza un proces neoplazic ca fiind malign, este nevoie de identificarea a cel puțin trei criterii nucleare de malignitate (de exemplu: eucromazie, anizocarioză, cariomegalie, binucleere, multinucleere, nucleoli evidenți, anizonucleoloză, raport nucleo-citoplasmatic crescut).
1
1
2
2
3
3



Concluzie

Stăpânirea cunoștințelor de bază în diferențierea tumorilor benigne de cele maligne din punct de vedere citologic reprezintă un avantaj major în practica veterinară, având în vedere faptul că stabilirea unui diagnostic implică o conduită terapeutică și o abordare clinică specifice. În cazul în care citologia nu este suficientă pentru a oferi un diagnostic de certitudine, orientând medicul practician doar către formularea unei suspiciuni, se recomandă recurgerea la examene suplimentare (histopatologie, imunohistochimie). 

Bibliografie

1. Baker Rebecca, Lumsden, John H. Color Atlas of Cytology of the Dog and Cat. Mosby, Inc., 2000
2. Barger Anne M, MacNeill, Amy. Small Animal Cytologic Diagnosis. CRC Press, 2016
3. Cian Francesco, Freeman, Kathleen. Veterinary Cytology – Dog, Cat, Horse and Cow, 2nd Edition. CRC Press, 2017. 
4. Militaru, Manuella. Anatomie patologică generală veterinară. pp. 204-207/pp. 211. Editura Elisavaros, 2006, București.
5. Ressel, Lorenzo. Principi di Identificazione Morfologica in Citologia nel Cane e nel Gatto. Poletto Editore, 2010.

Articole din ediţiile anterioare

REPRODUCŢIE | Ediţia 4 / 2016

Importanţa şi aplicaţiile unor analize de laborator în infertilitatea la căţea (review)

Valentina Simion, Alin Bîrţoiu

Infertilitatea poate fi considerată reversul fertilităţii şi exprimă incapacitatea femelelor, mature sexual, de a se reproduce. Aceasta este consid...

10 noiembrie 2016
REPRODUCŢIE | Ediţia 1 30 / 2018

Însămânţarea artificială la câine – tehnici şi probleme asociate

Violeta Igna

Exigenţele proprietarilor de câini în domeniul reproducerii asistate au înregistrat o creştere continuă în ultima perioadă. Astfel, însămânţarea ar...

19 aprilie 2018
IMAGISTICĂ | Ediţia 2 40 / 2023

Diagnosticul diferenţial al neoplaziilor esofagiene la câine

Ionela Sîrbu, Constantin-Vasile Ifteme, Vasile Vulpe

Patologia obstructivă esofagiană la animalele de companie face parte din provocările zilnice în practica veterinară. Etiologia factorilor include c...

31 mai 2023