Tabloul clinic şi diagnosticul uveitelor la pisică

Introducere

Structura vasculară a ochiului, denumită uvee sau tractus uveal, este alcătuită din iris, corp ciliar ÅŸi coroidă. InflamaÅ£ia uveei este cunoscută sub termenul generic de uveită sau irido-ciclo-coroidită. Procesul inflamator poate debuta la nivelul uneia dintre structuri: iris (irită), corpi ciliari (ciclită), coroidă (coroidită) ÅŸi, în evoluÅ£ia bolii, cuprinde întreaga uvee. Legăturile vasculare intime ale coroidei cu retina produc modificări patologice la acest nivel, iar evoluÅ£ia corioretinitei determină orbirea pacientului.

Clasificarea uveitelor la pisică

Din punct de vedere etiologic, uveitele se clasifică în:

• uveite traumatice (urmarea plăgilor corneene penetrante produse de gheara de pisică, corpi străini penetranÅ£i sau a intervenÅ£iilor chirurgicale cu deschiderea globului ocular);
• uveite secundare (prin extinderea proceselor inflamatorii oculare, frecvent în ulcerul melting corneean);
• uveite simptomatice în boli sistemice infecÅ£ioase: leucemia felină (FeLV), imunodeficienÅ£a felină (FIV), peritonita infecÅ£ioasă felină (FIP), toxoplasmoza, bartoneloza; micoze sistemice (criptococoză, histoplasmoză, blastomicoză) ÅŸi neoplazii (melanom irian, tumori de corp ciliar ÅŸi sarcom ocular);
• uveite facolitice ÅŸi facoclastice, care evoluează la pacienÅ£ii cu cataractă.

Tabloul clinic

Simptomatologia în uveite este dominată de durere, manifestată prin mioză (figura 1), fotofobie, blefarospasm, epiforă, enoftalmie ÅŸi evidenÅ£ierea pleoapei a treia. Acuitatea vizuală este diminuată sau absentă ÅŸi presiunea intraoculară (PIO) scade.
 

Ca urmare a creşterii concentraţiei de proteine şi a prezenţei celularităţii crescute, umoarea apoasă capătă un aspect tulbure, murdar (figura 1). Vasodilataţia este prezentă la nivelul conjunctivei bulbare (figura 2) şi la nivelul irisului (figura 3).
 

Din cauza edemului epiteliului posterior ÅŸi a prezenÅ£ei precipitatelor cheratice de la faÅ£a posterioară a corneei, aceasta îÅŸi pierde transparenÅ£a ÅŸi are aspect de geam aburit.

Precipitatele cheratice (figura 4 ÅŸi figura 5) se pot organiza sub formă de depozite în camera anterioară ÅŸi posterioară a ochiului (hyphema; figura 6) sau hipopion (figura 7 ÅŸi figura 8).
 

În evoluÅ£ia uveitei, aceste depozite determină sinechii anterioare (între faÅ£a posterioară a corneei ÅŸi faÅ£a anterioară a irisului) ÅŸi/sau sinechii posterioare (între faÅ£a posterioară a irisului ÅŸi faÅ£a anterioară a cristalinului). În cazurile grave, se produce secluzia pupilară ÅŸi irisul are aspect de „tomată”, când toată marginea pupilară a irisului este ataÅŸată de capsula anterioară a cristalinului, blocându-se astfel drenarea umorii apoase ÅŸi debutul glaucomului secundar.

Irisul are un aspect velutos, murdar, ca urmare a prezenţei edemului şi a exsudatului de pe suprafaţa sa (figura 9).
 

În uveita facolitică (figura 10), cristalinul cu cataractă pierde conÅ£inut ÅŸi determină la nivelul ochiului o reacÅ£ie inflamatorie severă cu vasodilataÅ£ie iriană (figura 11) ÅŸi cu neovascularizaÅ£ie iriană (figura 12).
 

Diagnosticul uveitelor

Diagnosticul clinic este facil, dar cel etiologic este întotdeauna o provocare. De precocitatea diagnosticului ÅŸi instituirea tratamentului depinde vindecarea fără sechele, ceea ce reprezintă, de fapt, un ochi vizual. Diagnosticul se stabileÅŸte pe baza anamnezei, a semnelor clinice, a oftalmoscopiei, tonometriei ÅŸi ecografiei oculare. Diagnosticul etiologic este dificil, fiind necesare examene suplimentare: serologice, hematologice, imunologice ÅŸi PCR.

Examenul PCR (polymerase chain reaction) din umoarea apoasă stabileÅŸte diagnosticul etiologic în uveită. Recoltarea umorii apoase se realizează sub anestezie generală ÅŸi locală. PuncÅ£ia se realizează la nivelul limbului sclerocorneean (figura 13), utilizând o seringă de insulină cu ac 27G. Cantitatea de umoare apoasă necesară pentru diagnostic este de 0,3 ml (figura 14).
 

Complicaţiile uveitelor

• sinechiile anterioare, sinechiile posterioare sau secluzia pupilară;
• glaucomul secundar uveitei este urmarea exsudatului abundent care blochează unghiul iridocorneean sau a secluziei pupilare;
• cheratita posterioară cu neovascularizaÅ£ie;
• cataracta care evoluează în formele cronice;
• decolarea de retină.

Tratamentul uveitelor

Este complex, se efectuează sistemic (antibiotic ÅŸi antiiflamator) ÅŸi local (antibiotic, antiinflamator, midriatic), având următoarele obiective:

• diminuarea sau suprimarea durerii prin realizarea midriazei medicamentoase cu colir cu atropină 1%, tropicamidă, mydriacil (relaxează musculatura ciliară);
• reducerea procesului inflamator (corticosteroizi administraÅ£i sistemic ÅŸi local);
• combaterea procesului infecÅ£ios în funcÅ£ie de etiologie (antibiotice, antimicotice).

Tratamentul se efectuează câteva săptămâni ÅŸi prognosticul este în strânsă corelaÅ£ie cu precocitatea instituirii terapiei, cu etiologia ÅŸi extinderea procesului patologic. În uveita traumatică (figura 15), dacă nu apar complicaÅ£ii, pacientul se vindecă în 14-30 de zile.

Autori pentru corespondenţă: Conf. univ. dr. Iuliana Ionaşcu E-mail: iuliana.ionascu@usamv.ro

CONFLICT OF INTEREST: none declared.

FINANCIAL SUPPORT: none declared.

This work is permanently accessible online free of charge and published under the CC-BY.