Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie – factor activ în asigurarea unei calităţi superioare a sănătăţii mintale pentru populaţia din România Interviu cu prof. dr. Cătălina Tudose

Activitate ştiinţifică, profesională şi academică desfăşurată în domeniul psihiatriei clinice, ariile speciale de expertiză fiind psihiatria vârstnicului, tulburări neurocognitive şi neuroştiinţe, neuropsihologie, management sanitar şi organizaţional, etică medicală.

Interes deosebit acordat recunoaşterii repoziţionării bolii Alzheimer ca o problemă de sănătate publică în România.

Instituţii şi organizaţiile profesionale fondate:

• Fondator şi preşedinte al Societăţii Române Alzheimer

• Centrul Memoriei – instituţie unică specializată în diagnosticul precoce şi tratamentul tulburărilor cognitive, în special boala Alzheimer (din anul 2000)

• Centrul de asistenţă comunitară pentru vârstnici

• Centrul de zi pentru persoane suferinde de demenţă în boala Alzheimer

Proiect-pilot de asistenţă la domiciliu pentru persoanele cu demenţă în boala Alzheimer

Includerea în cadrul nomenclatorului de meserii a profesiei de îngrijitor la domiciliu pentru persoane vârstnice cu tulburări psihice, rezultat al proiectului „PHARE Lien – Training Programme în Specialized Homecare for Older People with Cronic Mental Disorders” (1994‑1996).

Iniţiator al Competenţei în Psihogeriatrie şi coordonator naţional al programelor de educaţie în domeniu (din 2002).

Autor şi coautor a numeroase cărţi de specialitate, articole ştiinţifice şi lucrări prezentate cu ocazia conferinţelor şi congreselor naţionale şi internaţionale.  Activitate susţinută de cercetare în domeniul psihogeriatriei şi al psihiatriei clinice.

Iniţiere şi organizare a unor serii de evenimente ştiinţifice naţionale, cu participare internaţională şi impact semnificativ asupra grupului profesional, respectiv: opt ediţii ale Conferinţelor Naţionale Alzheimer, cu participare internaţională (2011–2018), în calitate de preşedinte al Societăţii Române Alzheimer, şi opt ediţii ale Forumului Psihiatru.ro, în calitate de secretar general, respectiv preşedinte al Asociaţiei Române de Psihiatrie şi Psihoterapie (2011–2018).

În 2018 a primit Premiul „Elisabeth Pilkington Raţiu“ pentru merite deosebite în promovarea sănătăţii mintale în România.

D.C.: În calitate de preşedinte al Asociaţiei Române de Psihiatrie şi Psihoterapie v-aţi confruntat în ultimii ani cu numeroase provocări în ceea ce priveşte profesia de psihiatru. Credeţi că e nevoie şi de o schimbare legislativă în acest domeniu de activitate medicală?

C.T.: Da; există câteva direcţii în care consider că sunt necesare modificări şi completări la legea sănătăţii mintale, Legea 487/2002:

Reglementări legislative neechivoce referitoare la modalităţile de internare, la particularităţile consimţământului informat. De asemenea, doresc definiţii clare ale termenilor care să permită psihiatrilor să decidă în interesul pacientului şi, în acelaşi timp, să ofere protecţie membrilor societăţii.

Clarificări ale legii cu privire la componenţa echipei terapeutice, cu precizarea responsabilităţilor şi a ierarhizării rolurilor în luarea deciziilor, specifice fiecărei etape din cadrul proceselor de diagnostic şi tratament.

Prevederi în ceea ce priveşte structura, funcţiile şi finanţarea serviciilor de psihiatrie şi sănătate mintală, în aşa fel încât acestea să poată răspunde nevoilor pacienţilor, cu respectarea demnităţii persoanei suferinde.

Reglementarea sistemului de asistenţă de urgenţă în psihiatrie, prin protocoale de colaborare cu serviciile UPU şi organele Ministerului de Interne. De asemenea, este necesar să se stabilească cu precizie responsabilităţile fiecărei structuri implicate în procedurile necesare asistenţei de urgenţă pentru persoanele cu tulburări psihice.

D.C.: Prevedeţi o schimbare majoră de paradigmă în ceea ce priveşte prevenţia în sănătatea mintală din România? Dacă da, în ce sens?

C.T.: Da, este chiar foarte aşteptată o nouă orientare în problemele prevenţiei în sănătatea mintală. E necesară realizarea unor structuri complexe, multidisciplinare, interdisciplinare şi interdepartamentale, cuprinzând responsabili din toate ministerele implicate în politicile naţionale de menţinere a sănătăţii populaţiei din România.

D.C.: Vă ocupaţi de mulţi ani de sănătatea mintală a persoanelor de vârsta a treia din România. Care sunt principalele progrese în această privinţă datorate efortului dumneavoastră?

C.T.: Am manifestat de mulţi ani un interes deosebit acordat recunoaşterii şi repoziţionării bolii Alzheimer ca o problemă de sănătate publică în România.

În acest sens, am fondat şi am condus mai multe instituţii şi centre de tratament: Societatea Română Alzheimer (fondator şi preşedinte), Centrul Memoriei, Centrul de asistenţă comunitară pentru vârstnici, Centrul de zi pentru persoane suferinde de demenţă în boala Alzheimer.

Am iniţiat şi am reuşit includerea în cadrul nomenclatorului de meserii a profesiei de îngrijitor la domiciliu pentru persoane vârstnice cu tulburări psihice (în cadrul proiectului PHARE Lien 1994-1996).

Am fost iniţiator al competenţei în psihogeriatrie şi coordonator naţional al programelor de educaţie în domeniu (din 2002).

Din 2011 organizez anual Conferinţa Naţională Alzheimer, cu participare internaţională, precum şi Forumul Psihiatru.ro.

Am avut o mare bucurie anul acesta, când toate aceste eforturi în direcţia susţinerii sănătăţii mintale la vârsta a treia mi-au fost recunoscute prin atribuirea Premiului „Elisabeth Pilkington“ Raţiu pentru Sănătatea Mintală din România.

D.C.: Care poate fi contribuţia psihiatrilor la managementul situaţiilor de criză umanitară?

C.T.: Psihiatrii ar putea avea un rol important în cazurile de criză umanitară prin identificarea precoce a cazurilor cu manifestări psihopatologice de intensitate mare (stări de şoc, de confuzie, de agitaţie, comportament hetero‑ şi autoagresiv etc.). De asemenea, psihiatrul trebuie să fie inclus în echipele medicale complexe care acţionează în intervenţiile în criză, alături de SMURD, de medicii urgentişti, de psihologi, de asistenţi sociali etc.

D.C.: Ce aşteptări aveţi privind lansarea în România a primului congres cu tematică interdisciplinară intitulat: First International Congress on Perinatal Total Health in Romania, care va avea loc la Sinaia în perioada 27-30 iunie 2018?

C.T.: Am o mare speranţă că acest prim congres internaţional va coagula ideile din jurul conceptului de sănătate totală, concept în care locul şi rolul sănătăţii mintale sunt prioritare. De asemenea, e necesar să fie repoziţionat ca prioritar obiectivul menţinerii sănătăţii mintale a femeii atât în perioada sarcinii, cât şi în perioada postnatală. Nu în ultimul rând, preocupările medicinei trebuie să se îndrepte înspre dezvoltarea de programe de cercetare, de prevenţie şi intervenţie precoce pentru primele 1000 de zile de viaţă ale copilului.