Drogurile în România – o realitate dureroasă

Că nu avem milioane de consumatori de substanţe psihoactive – după cum s-a exprimat doamna ministru Alina Gheorghiu, atrăgându-şi criticile ironice ale unora – este plauzibil. Dar că avem 1,3 milioane (ia uite, tot milioane) de persoane cu uz şi abuz de droguri, înregistrate în statisticile Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA), este o certitudine!

Tot ANA ne furnizează, prin Raportul anului 2022, şi alte certitudini. Aflăm astfel că 10,7% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani au consumat cel puţin un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii, consum declarat ca fiind experimental, adică neinclus în categoria clinică a dependenţilor. Îngrijorător este faptul că, din datele comunicate, rezultă că vârsta cea mai mică de debut pentru consumul de substanţe psihoactive este de 13 ani, această categorie de vârstă preferând consumul noilor substanţe psihoactive (NSP). De altfel, din statistica anului 2022 aflăm că se remarcă o creştere a consumului acestor noi substanţe psihoactive. Canabisul continuă să fie unul dintre cele mai consumate droguri în România, atât de populaţia generală, cât şi de populaţia şcolară – e drept, ocupând în prezent locul al doilea în preferinţele consumatorilor, locul întâi fiind ocupat tot de aceste NSP.

Pentru toată lumea, nu numai pentru profesioniştii din sănătatea mintală, a devenit clar faptul că România s-a transformat dintr-o ţară de tranzit, cum ne alintam prin anii ‘90, într-una de consum. România era deja o ţară consumatoare de droguri în 1997, căci 10% dintre tineri erau utilizatori experimentali sau recreaţionali de substanţe psihoactive, fapt menţionat în statisticile acelor ani.

Să aruncăm o privire asupra statisticilor care ne privesc în mod direct pe noi, medicii psihiatri, căci numărul celor care solicită asistenţă spitalicească sau ambulatorie de specialitate pentru probleme legate de adicţia de substanţe creşte. Aflăm, astfel, că 3097 de persoane consumatoare de droguri au solicitat asistenţă medicală în anul 2022, iar în tratament substitutiv cu metadonă erau înregistrate 1769 de persoane consumatoare de opiacee. Mai grav este faptul că s-au produs 30 de decese asociate consumului de droguri, dintre care 25 prin supradoză.

Pericolul consumului de droguri injectabile nu a trecut. După o „calmare” intrapandemică a ascensiunii acestui tip de drogare, iată că, în ultimul an, 2328 de persoane consumatoare de droguri injectabile au accesat serviciile de reducere a riscurilor, oferite în cadrul programelor de schimb de seringi. Iar acesta este doar vârful aisbergului, reflectând doar informaţiile obiectivate prin forme legale (internări, arestări, controale în trafic etc.). Ca exemplu îi avem pe cei 3083 de deţinuţi de anul trecut care s-au declarat consumatori de droguri la intrarea în detenţie.

Oare va scădea numărul accidentelor produse în trafic de către consumatorii de alcool şi/‌sau substanţe psihoactive prin introducerea aşa-numitei „legi Anastasia”? Oare vom mai fi martori ai unor tragedii comise sub influenţa psihopatologiei induse de droguri şi alcool? Sau vom fi martori la noi cazuri similare cu cel din filmul Poziţia copilului?

Profesioniştii din sănătatea mintală ştiu (şi simt) cât de mare este nevoia ca acest grup al consumatorilor de alcool şi droguri să beneficieze de servicii medicale moderne, de tratamente medicamentoase inovatoare, de centre de postcură şi reabilitare, de consiliere şi psihoterapie de lungă durată.

În încheiere, vreau să le reamintesc medicilor care prescriu benzodiazepine că acestea pot fi depistate cu uşurinţă prin acele Drug Test intrate în dotarea Poliţiei rutiere, fapt ce le poate cauza neplăceri pacienţilor lor, care sunt totodată şi conducători auto. Odată prinşi în trafic cu un test pozitiv, se declanşează prezumţia „conducerii sub influenţa unei substanţe psihoactive”, care duce la măsuri punitive. Căci – nu-i aşa? – unde-i lege, nu-i tocmeală!